Simbolismul ocult al filmului ,,Metropolis’’ şi însemnătatea sa în cultura (muzicii) Pop

Filmul ,,Metropolis’’ al lui Fritz Lang, realizat în 1927,  este una dintre acele opere clasice nemuritoare care rezistă testului trecerii timpului. În loc să fie dat uitării şi să se învechească, ,,Metropolis’’ este din ce în ce mai relevant pe măsură ce multe dintre previziunile sale devin realitate. Ne vom focaliza asupra mesajului ocult ascuns al filmului şi pe folosirea imaginilor sale în cadrul reprezentaţiilor oferite de starurile pop precum Lady Gaga, Madonna, Beyonce, Kilie Minogue şi altele ca acestea .

Metropolis este un science–fiction mut lansat în 1927 de Fritz Lang, un maestru al expresionismului german. Plasat într-o distopie (http://ro.wikipedia.org/wiki/Distopie) futuristă în care societatea este divizată în două clase deosebite şi separate – gânditorii şi lucrătorii – Metropolis descrie conflictele dintre cele două entități opuse. Dacă ştii că filmul a fost produs în 1927, este o experiență impresionantă vizionarea acestui film astăzi pentru că multe dintre aspectele ,,science-fiction’’ ale intrigii sunt în mod straniu aproape de realitate. Metropolis descrie o societate unde ,,Noua Ordine Mondială’’ fusese deja pusă în aplicare, iar o elită selectă trăia în desfătare în vreme ce marea masă dezumanizată munceşte şi viețuieşte într-un iad puternic supravegheat.

După cum am văzut în articolele precedente de pe http://vigilantcitizen.com/ , Metropolis este repetat în mod excesiv în cultura populară, mai ales în industria muzicii. Fie că este vorba despre videoclipuri muzicale sau instantanee fotografice, starurile pop sunt adesea înfățişate asemenea personajului Maria, un android programat să corupă moravurile muncitorilor şi să ațâțe la revoltă, oferindu-le elitelor justificarea de a recurge la represiune violentă. Sunt oare staturile pop folosite de către elită de o manieră asemănătoare pentru a submina moravurile maselor?

Analiza filmului

Lucrătorii

Lucrătorii la momentul schimbului de tură

Filmul debutează cu prezentarea lucrătorilor şi a oraşului lor, aflat la mare adâncime față de suprafața pământului. Ei sunt prezentați ca fiind îmbrăcați la fel, păşind sincronizat, ținându-şi capul aplecat în jos ca semn de supunere, renunțare şi disperare. Pe tot parcursul filmului, turma umană este descrisă ca fiind epuizată fizic şi mental, foarte impresionabilă şi, s-o spunem, de-a dreptul bătută-n cap. Precum o turmă de ori, lucrătorii se mişcă în grup, sunt foarte impresionabili şi pot fi amăgiți cu uşurință. Descrierea făcută maselor concordă cu cele spuse de unii precum Walter Lippman, de asemenea un gânditor American care, cu cinci ani înainte, în articolul Opinia Publică,  a comparat publicul larg cu o ,,turmă dezorientată’’ (aşa şi sunt oamenii care pierd pe Dumnezeu şi umblă fără de păstor) care nu este în stare să-şi gestioneze propriul destin. Joseph Goebbels, creierul propagandei regimului nazist, era de asemenea de acord cu concepția filmului cu privire la publicul larg. Este renumită şi afirmația lui Hitler: ,,cât de norocoşi sunt conducătorii pentru că oamenii nu gândesc’’.

Lucrătorii muncesc în cadrul unei maşini monstruoase, un complex industrial infernal unde trebuie să îndeplinească sarcini repetitive şi deumanizante. La un moment dat, maşina este comparată cu Moloh, zeitatea antică semitică venerată prin jertfe omeneşti.

Într-una din viziunile sale, Fredersen vede Maşina transformându-se în Moloh. Lucrătorii hrănesc fiara în calitate de jertfe omeneşti.

Moloh, Zeul Baal, Taurul Soarelui, au fost venerați pe scară largă în Orientul Apropiat antic şi oriunde s-a întins cultura cartagineză.  Baal Moloh era conceput sub forma unui vițel sau a unui bou ori înfățişat ca un om cu cap de bou. Sacrificiile  treceau prin ,,burta fiarei’’.

Sarcinile asumate de lucrători sunt pur mecanice, nefiind necesară nici un fel de contribuție a creierului, ceea ce face din ei doar o extensie a maşinii.

Lucrătorii îndeplinesc sarcini repetitive, care tâmpesc mintea, care îi dezumanizează.

 

Gânditorii

Strălucitorul oraş al Gânditorilor

Dacă lucrătorii trăiesc într-o distopie infernală subpământeană, gânditorii vieţuiesc totalmente opus într-o utopie strălucitoare, o manifestare magnifică a realizărilor omenirii. Orașul strălucitor nu ar putea să existe însă fără existenţa Maşinii (Moloh) şi a turmei sale de lucrători. Pe de altă parte, Maşina nu şi-ar avea rostul dacă nu ar fi nevoia de a susţine oraşul. Găsim aici o relaţie dualistă unde două entităţi opuse există în dependenţă reciprocă, un concept cu o rezonanţă ocultă profundă. (și foarte prezent în religiile păgâne)

Pe cât de adânc sub pământ este aşezat oraşul lucrătorilor , pe atât de semeţ se înalţă deasupra complexul denumit ,,Clubul Fiilor’’ cu sălile sale de curs.

Printr-o referire voalată la axioma ,,Precum Sus, aşa şi Jos’’ (o batjocorire a ceea ce rostim în rugăciunea Tatăl nostru ,,precum în cer aşa şi pe pământ’’), filmul descrie mediile oglindite dar opuse în care trăiesc gânditorii şi lucrătorii.

Măreţul simbol al lui Solomon

Sigiliul esoteric al lui Solomon înfăţişează vizual conceptul  ,,Precum Sus, aşa şi Jos’’ reprezentând energiile contrare care se oglindesc reciproc pentru a atinge un echilibru perfect. Lumea lui Fritz Lang recrează în mod perfect acest concept.

 

Joh Fredersen, semi-Zeul

Orașul a fost întemeiat, construit și este condus de către autocratul Joh Fredersen. În calitate de creator și unic cârmuitor al Metropolis-ului, Fredersen este asemuit demiurgului gnostic, un semizeu care este totodată creator și cârmuitor al lumii materiale.

Joh Fredersen, plănuindu-și următoarea mișcare. El ține în mână un compas, amintindu-le privitorilor care este rolul său de ,,mare arhitect’’


Reprezentarea făcută de William Blake demiurgului Gnostic, creatorul și cârmuitorul unui plan inferior imperfect, unde domină păcatul și suferința. Compasul împrumută din Masonerie simbolismul unui Dumnezeu în calitate de ,,mare architect al universului.’’

Fiul lui Joh, pe nume Freder care, ca și alți fii de manageri, se bucură de o viață de lux, descoperă crunta realitate a existenței lucrătorilor de dedesubt. Vrând să experimenteze nemijlocit existența reală a lucrătorilor, Freders se coboară la nivelul inferior și face schimb de loc cu un lucrător. Freder își ia prin urmare o înfățișare hristică a unui mântuitor care se coboară din înălțime. El o îndrăgește de asemenea pe Maria, o tânără evlavioasă provenită din rândurile proletariatului.  

Maria


Maria predicându-le lucrătorilor.

Maria este o femeie harismatică foarte admirată de către colegii săi lucrători. Înțelegând suferința și disperarea lor, și fiind conștientă că se pune la cale o revoltă, Maria predică pacea și răbdarea, proorocind apropiata sosire a unui ,,mediator’’ care va deveni ,,inima, ca intermediar între cap (gânditorii) și mână (lucrătorii). La un moment dat, Maria le spune povestea turnului Babel, pe care ar sta scris ,,Mare este lumea și Creatorul ei! Mare este Omul!’’

Această afirmație are o rezonanță adâncă în Şcolile Misterelor unde se învață că oamenii au potențialul să devină dumnezei prin iluminare. De-a lungul veacurilor, monumentele și arhitectura au fost folosite spre a comunica principiile Misterelor și pentru a sărbători măreția minții umane. În parte pentru aceste motive există numeroase legături între francmasonerie și Turnul Babel.

,,În viziunea masoneriei, Babel a reprezentat bineînțeles o întreprindere masonică  iar comentatorii timpurii au cules din plin beneficiile acestui fapt. Ei și-au adus aminte că oamenii, care fuseseră ,,de o singură limbă și un singur grai’’ au călătorit de la Est către Vest, asemenea celor puși la încercare și certificați în rang de Maeștri Masoni. Când au găsit un loc statornic în țara Şinear, se spune că ei locuiau acolo precum Noahide, acesta fiind primul nume caracteristic Masonilor. Aici și-au ridicat ei turnul cel înalt al amestecării limbilor. Fără ca răul să devină bine, totuși, amestecarea limbilor a dat naștere ,,vechii practice a Masonilor de a conversa fără folosirea limbajului.’’’- Arthur Edward Waite, O nouă enciclopedie a francmasoneriei și a Institutului înrudit al Misteriilor: ritualurile lor, literatură și istorie, vol I

,,În câteva manuscrise timpurii masonice – ca de exemplu Harleian, Sloane, Lansdowne și EdinburghKilwinning – se afirmă că breasla zidarilor inițiați a existat de dinainte de Potop, și că membrii acesteia au fost angajați în construcția Turnului Babel’’

– Manly P. Hall, Învățăturile secrete ale tuturor veacurilor

,,…la facerea Turnului Babel, cea mai stimată breaslă era Masoneria, iar Nimrod a fost el însuși un Mason și îi prețuia pe Masoni.’’ –  John T Lawrence, Piatra cioplită perfectă

Cu toate acestea, spune Maria, ,,imnurile de laudă ale unuia au devenit blestemul celuilalt’’. Cu alte cuvinte, monumentul care proslăvea măreția spiritului uman a fost construit cu sângele și sudoarea lucrătorilor care nu știau nimic despre măreața viziune a Gânditorilor. Iar în film se întâmplă iar și iar același lucru. Numele cartierului general al semizeului Joh Fredersen? Firește că … Noul Turn al lui Babel.

Cartierul general al lui Joh Federsen denumit Noul Turn al lui Babel.

 

Rotwang

Rotwang, cu mâna sa dreaptă mecanică, care o înlocuiește pe cea pierdută în timpul unuia dintre experimentele sale. Este acesta un simbol care semnifică faptul că inventatorul îmbrățișează ,,calea din partea stângă’’ ?

Aflând că lucrătorii pregătesc o răzmeriță, Joh Federsen caută sfat la Rotwang, un inventator și om de știință nebun. Deși munca acestuia utilizează tehnologiile cele mai noi, multe indicii din cadrul filmului ne indică faptul că el captează de asemenea cunoștințe oculte străvechi pentru a-și crea invențiile (ceea ce este adevărat, la un studiu mai aprofundat, și pentru ,,marii oameni de știință’’ din zilele noastre). Se spune despre el că locuiește ,,într-o căsuță neatinsă de scurgerea veacurilor’’ ceea ce simbolizează că secretele omului de știință se trag din tradițiile oculte străvechi; subsolul casei sale are o închizătoare secretă care duce spre niște catacombe vechi de 2.000 ani, încă o aluzie la sursele antice și misterioase ale lui Rotwang. Mai mult decât atât, ușa de la intrarea casei sale conține o pentagramă care face aluzie la pitagoreici, ocultism și francmasonerie.

O pentagramă la ușa lui Rotwang. Discipolii lui Pitagora își însemnau ușile cu o pentagramă ca un semn secret folosit pentru recunoasterea reciprocă. Semnul și tâlcuirea lui putea rămâne secret în ciuda afișării sale publice, pentru că doar cei inițiați în secretele geometriei lui Pitagora puteau să-l deseneze corect și să fie conștienți de semnificația sa adâncă de simbol al  și poartă către aceste taine.

Dacă ar fi să facem o comparație cu viața reală, Rotwang este pentru Joh Fredersen ceea ce a fost John Dee pentru Regina Elisabeta I: un sfetnic respectat, afundat într-o lume a științei, magiei, astrologiei și a filosofiei ermetice. Dacă Fredersen îi reprezintă pe conducătorii acestei lumi, Rotwang este elementul ocult al procesului de luare a deciziilor, acea entitate mistică totodeauna ascunsă de ochii publicului, dar mereu prezentă istoricește. (nu spune și în Cartea Apocalipsei că fiara va avea mare sprijin în semnele și minunile făcute de proorocul cel mincinos?).

Inventatorul îi arată mândru lui Fredersen noua lui invenție, Omul-Mașină, pe care-l consideră a fi ,,Omul Viitorului’’. Androidul are însușirea că poate lua forma oricărei persoane și, după cum spune Rotwang, ,,nici un muritor nu poate spune Omului Mașină ce să facă!’’  Visul transumanist există deja din anii 1920.

Maria șezând intinsă în timp ce Rotwang îi dă robotului înfățișarea ei. Observați pentagrama răsturnată deasupra capului Omului Mașină. Dacă pentagrama verticală reprezintă vindecarea, perfecțiunea matematică și cele cinci elemente, pentagrama inversată simbolizează descompunerea acelor principii și magia neagră.

Prin urmare, ce au în comun starurile pop de astăzi cu acest android, programat de conducătorii lumii, printr-un amestec de știință și de ocultism? Ei bine… totul.

Beyonce

Kyle Minogue

Lady Gaga în videoclipul Paparazzi

Lady Gaga într-un instantaneu fotografic al lui Dave Lachapelle, care este puternic inspirat din Metropolis.

Freddie Mercury din formația Queen având figura în locul feței Mariei în videoclipul Radio Gaga. Numele de Lady Gaga a fost inspirat din acest cântec și videoclip, care conține numeroase secvențe din filmul Metropolis.

Janelle Monae

Temele de inspirație din Metropolis sunt de asemenea predominante în modă

Să revenim la film. Odată terminat androidul, Rotwang îi spune:

,,Vreau să îi vizitezi pe cei din adâncuri pentru a nimici munca femeii după a cărei imagine ai fost creat!’’

Robotul Maria răspuns:

Un ochi închis și un rictus diabolic. Cunoașteți probabil importanța simbolului unui singur ochi din articolele anterioare precum și despre numărului ridicol de mare de artiști pop care îl afișează.

Androidul Maria este apoi trimis la Yoshiwara, un club de bărbați unde efectuează dansuri erotice. Într-unul din dansurile ei, este înfățișată drept Babilon, Marea Desfrânată din Apocalipsă.

Jucând rolul Marii Desfrânate a Babilonului din Cartea Apocalipsei, ,, Şi femeia era îmbrăcată în purpură şi în stofă stacojie şi împodobită cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare, având în mână un pahar de aur’’. Ea este purtată de cele șapte păcate de moarte.

Această scenă vă aduce aminte de un videoclip clasic?

Madonna – Femeia trupească (Material girl). Oare câți și-au dat seama că ea juca rolul Babilonului aici?

Maria cea programată dansează fascinant în fața unui public avid, incitându-i pe bărbați să se lupte, aprinzându-le poftele trupești, făcându-i geloși și determinându-i să comită și celelalte păcate de moarte. Atunci când se află printre tovarășii ei lucrători, Maria se comportă ca un ,,agent provocator’’, ațâțându-i pe lucrători la răscoală, dându-i lui Joh Fredersen motiv să folosească forța împotriva lor. Ea acționează în mod esențial împotriva intereselor publicului larg și pentru interesele elitei. Cu ajutorul șefului lor de echipă (pentru că ei nu prea pot gândi pe cont propriu), lucrătorii își dau seama în cele din urmă că au fost duși în eroare de android. Crezând că este o vrăjitoare, ei dau de urma robotului Maria și o ard pe rug.

După aceea se petrec o grămadă de lucruri, dar nu vă voi lua plăcerea de a vedea sfârșitul (deși ai putea să te superi pe cineva dacă dezvăluie finalul unui film vechi de 83 ani ?). Filmul se încheie cu următorul text:

Mijlocitorul dintre cap și mâini trebuie să fie inima!

,,Morala poveștii’’ este în mod esențial un mesaj către elite, un pont spre a menține masele sub control: pentru a-i menține pe oprimați mulțumiți, trebuie să le capturezi inima. Aceasta este ceea ce face media.

Ceea ce este un fel de remniscență a finalului acestui videoclip muzical:

,,Fără inimă

Nu poate fi

Nici o înțelegere

Între mână

Și minte’’.

Videoclipul Madonei ,,Eprimă-te’’ (Express Yourself) și-a împrumutat puternic imagistica din filmul Metropolis. La rândul său, Cristina Aguilera ,,Nu sunt eu însămi astă seară’’ (Not Myself Tonight) a împrumutat puternic din  videoclipul ,,Eprimă-te’’ (Express Yourself)

Morala Poveștii

Morala poveștii spuse în filmul Metropolis nu este ,,hai să desființăm toate nedreptățile și să reconstruim o lume unde toți sunt egali’’ și cu siguranța nici ,,să fim democrați și să votăm pe cel pe care-l vrem conducător’’. Este mai degrabă aceea ,,să-i trimitem pe lucrători înapoi acolo unde aparțin, în adâncuri, dar cu adaosul existenței unui mediator, care să fie legătura dintre lucrători și gânditori’’. Deci, după tot ce se spune și se face, filmul este în mod intrinsec ,,elitist’’ și cere existența unui grupări de oameni de elită care dețin majoritatea resurselor și guvernează peste o clasă de lucrători. În final, lucrătorii – și Freder, au fost prostiți să creadă că se vor schimba condițiile lor de viață. De fapt, starea lucrurilor s-a menținut neschimbată iar Joh s-a folosit de naivul său fiu pentru a arăta o față prietenoasă a elitei în fața lucrătorilor, în vreme ce raporta tot ce se petrecea în adâncuri, toate acestea conducând la un control și o supraveghere și mai stricte.

Cine joacă rolul lui Freder pentru clasa lucrătoare din zilele noastre? Media. Media este mediatorul. Acesta îi este rolul.

Fredersen, legătura dintre ,mână și cap’’, dintre Lucrători și Gânditori. Acest rol este îndeplinit astăzi de media.

Cultura populară prezentă în ramura de divertisment a mass mediei și în muzica pop reprezintă modalitatea distractivă de a comunica tinerilor mesajul elitelor. Referințe la Metropolis în muzica pop sunt niște semne făcute cu ochiul celor cunoscători, inițiații, de parcă le-ar spune ,,starurile lucrează pentru noi’’. Deci continuați să fiți persoane ignorante, degenerate și materialiste, precum cele din videoclipuri… așa vor ei să fiți.
Asemănări între Metropolis și Cultura Pop de astăzi

Dar de ce Metropolis? De ce a devenit acesta cifru pentru ,,starurile illuminaților’’? Dacă ați citit și alte articole pe acest site, v-ați dat poate seama că filmul atinge aproape toate temele actualei ,,agende a iluminaților’’: transumanismul, controlul minții, ocultismul întunecat, degradarea moravurilor, statul polițienesc, guvernul atoate-văzător. Metropolis este în esență un plan de acțiune pentru controlul populației. Ca și Maria, starurile pop de astăzi sunt recrutate din rândul clasei lucrătoare și pur și simplu programate și reinventate să devină purtătoarele de cuvânt ale conducătorilor aflați în umbră. Observați cât de multe staruri pop au alter-ego-uri sălbatice, cu nume și personalități diferite. Rolul starurilor este este în parte acela de a promova agenda elitei prin intermediul muzicii și a video-clipurilor, spre a o face sexy și atractivă.

În concluzie

Metropolis este în mod categoric un film făcut ,,de elită, pentru elită’.  Abordează problema intereselor celor care conduc lumea și prezintă o soluție care nu tulbură starea de lucruri. Filmul este de asemenea pătruns de simbolism Masonic și conține numeroase simboluri referitoare la Misterele antice care erau menite să fie descifrate de către cei inițiati corespunzător. Cu alte cuvinte, filmul s-a adresat în principal clasei conducătoare.

Atunci de ce îl iubesc așa de mult cântăreții? Ei bine, probabil că lor nu le place așa de mult precum celor din spatele scenei, directorilor și producătorilor de imagine, celor care se află la putere în industria muzicii. Ei sunt cei care decid ce fac sau la ce îndeamnă starurile. Iar cultura populară actuală este elitistă, impregnată de simbolism iluminati și promovează decadența morală și devalorizarea valorilor tradiționale. Starurile noastre pop o creionează prin faptele lor pe Maria, androidul programat, și îndeplinesc aceleași funcțiuni. Pentru ce altceva s-ar îmbrăca ei la fel ca ea? Dacă starurile au întruchipat întotdeauna libertatea și creativitatea, de ce joacă acești cântărei rolul unui android controlat mental? Pentru că asta e ceea ce sunt.

Metropolis este într-adevăr un film mare. Atât de mare încât devine relevant abia la 80 ani după lansare. Dar dacă lucrurile se petrec după cum vor elitele, va deveni chiar mai relevant în anii care vin.

Articol preluat de aici.

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în ocultism și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Simbolismul ocult al filmului ,,Metropolis’’ şi însemnătatea sa în cultura (muzicii) Pop

  1. Stanca zice:

    Traducerea de fata a fost copiata si de saccsiv aici: http://saccsiv.wordpress.com/2010/11/13/film-artistic-%E2%80%98%E2%80%99metropolis%E2%80%99%E2%80%99-analiza-simbolismul-ocult-al-filmului-si-importanta-lui-in-cultura-muzicii-pop/ fara a da legatura activa de unde a copiat miseleste, fara a prezenta sursa.

    Dupa ce s-a chinuit sa scoata diacriticile si a inlocuit pe lucratori cu muncitori, pe divizata cu separata, si asa mai departe, structura frazei este identica, ceea ce este prea putin probabil in cazul traducatorilor diferiti.

    Dar sa dam cateva exemple:

    Vigilant Set in a futuristic dystopia divided into two distinct and separate classes—the thinkers and the workers—Metropolis describes the struggles between the two opposite entities. Knowing that it was produced in 1927, viewing this movie today is quite an experience as many “sci-fi” aspects of the plot are eerily close to reality. Metropolis describes a society where the “New World Order” has already taken been implemented and a select elite live in luxury while a dehumanized mass work and live in a highly monitored hell.
    SACCSIV: Actiunea se desfasoara intr-un „oras’’ gigant al viitorului (nici o corespondență cu textul din limba engleză, pe care vezi Doamne l-a tradus, ci doar o variație de la textul copiat de el), de tip distopic, impartit in doua clase sociale distincte si separate – ganditorii si muncitorii-, Metropolis descrie conflictele dintre cele doua entitati opuse. Stiind ca filmul a fost produs in 1927, este o experienta destul de impresionanta (copiere de pe textul roman tradus imperfect și nici o legatură cu textul în limba engleză) sa vizionezi acest film astazi, deoarece multe aspecte „science-fiction” ale subiectului sunt in mod straniu aproape de realitate. Metropolis descrie o societate unde „Noua Ordine Mondiala” a fost deja pusa in aplicare, si o elita selecta traieste in lux in timp ce marea masa dezumanizata munceste si vietuieste intr-un iad puternic monitorizat.
    Plasat într-o distopie (http://ro.wikipedia.org/wiki/Distopie) futuristă în care societatea este divizată în două clase deosebite şi separate – gânditorii şi lucrătorii – Metropolis descrie conflictele dintre cele două entități opuse. Dacă ştii că filmul a fost produs în 1927, este o experiență impresionantă vizionarea acestui film astăzi pentru că multe dintre aspectele ,,science-fiction’’ ale intrigii sunt în mod straniu aproape de realitate. Metropolis descrie o societate unde ,,Noua Ordine Mondială’’ fusese deja pusă în aplicare, iar o elită selectă trăia în desfătare în vreme ce marea masă dezumanizată munceşte şi viețuieşte într-un iad puternic supravegheat.

    Vigilant: As we have seen in previous articles on The Vigilant Citizen, Metropolis is excessively echoed in popular culture, especially in the music business. Whether it be in music videos or photo shoots, pop stars are often portrayed as the character Maria, an android programmed to corrupt the morals of the workers and to incite a revolt, giving the elite an excuse to use violence repression. Are pop stars used by the elite in the same matter, to corrode the morals of the masses?
    Saccsiv: Asa cum am vazut in articolele anterioare pe Cetatenii Vigilenti, Metropolis are un ecou excesiv in cultura populara, in special in industria muzicii. Fie in videoclipuri muzicale sau in sedinte foto, starurile pop sunt adesea infatisate ca si personajul Maria, un robot programat sa corupa moravurile lucratorilor si sa incite la revolta, oferind astfel elitelor justificarea de a recurge la represiuni violente (Folosit plural doar pentru a se deosebi de textul copiat, si nu pentru că e plural în ,,textul tradus”) . Sunt starurile pop folosite de elita in acelasi scop (nu e traducerea de la ,,in the same manner” ci doar modificare a textului românesc furat), sa corupa moravurile maselor?
    Textul original după care copiază saccsiv: După cum am văzut în articolele precedente de pe http://vigilantcitizen.com/ , Metropolis este repetat în mod excesiv în cultura populară, mai ales în industria muzicii. Fie că este vorba despre videoclipuri muzicale sau instantanee fotografice, starurile pop sunt adesea înfățişate asemenea personajului Maria, un android programat să corupă moravurile muncitorilor şi să ațâțe la revoltă, oferindu-le elitelor justificarea de a recurge la represiune violentă. Sunt oare staturile pop folosite de către elită de o manieră asemănătoare pentru a submina moravurile maselor?
    Vigilant: The workers labor in a monstrous machine, a hellish industrial complex where they must accomplish repetitive and dehumanizing tasks. At one point, the machine is compared to Moloch, the ancient Semitic deity honored by human sacrifices.
    Saccsiv: Muncitorii trudesc in interiorul unei masini monstruoase, un complex industrial infernal unde trebuie sa-si indeplineasca sarcinile repetitive si dezumanizante. La un moment dat, masina este comparata cu Moloch, zeitatea antica onorata cu sacrificii umane. (a taiat cuvantul semitic si a copiat mot-a mot, mai putin la sfarsit, unde a introdus niste sinonime).
    Textul original după care copiază saccsiv: Lucrătorii muncesc în cadrul unei maşini monstruoase, un complex industrial infernal unde trebuie să îndeplinească sarcini repetitive şi deumanizante. La un moment dat, maşina este comparată cu Moloh, zeitatea antică semitică venerată prin jertfe omeneşti.

    Cine vrea sa se convinga de mai multe, e invitat sa faca comparatie, sa vada cum de multe ori pierde clar legatura cu textul din engleza pe care vezi Doamne l-ar fi tradus, si introduce expresii sau cuvinte fara legatura cu textul tradus, doar ca sa se diferentieze de textul, hai sa spunem pe nume, furat.
    Il tradeaza insa faptul ca pastreaza o structura identica a frazei si o gramatica identica.
    Asta spune multe despre caracterul lui saccsiv.

  2. tutenes zice:

    Orice pasare pe limba ei piere; probabil nu a vrut sa dirijeze trafic pe un site „stilist ” !

  3. daniel zice:

    E un individ infect. Ma amuz singur, gandindu-ma cum a furat ‘marele’ Sacciv de la cei pe care ii uraste, adica de la ‘stilisti’.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s