Ecumenismul – o cale către pierzare de Ludmila Perepiolkina (7)-,,Preoția” femeilor – o nouă ispită a șarpelui din vechime

Depravarea femeilor a devenit una dintre cele mai periculoase indicii ale descompunerii spirituale, morale și fizice a societății contemporane. După cum a remarcat un filosof: ,,o societate este asemenea femeilor ei”.

Lupta pentru drepturi, în special pentru drepturile femeilor, a dat naștere unui anumit ,,climat” al epocii noastre. Deosebit de urâtă este mișcarea feministă inspirată de un sentiment de ură, dezmăţ şi poftă de putere. Această mişcare a căpătat proporţii globale atrăgând în nebunia sa până şi ţări mai înapoiate din punctul de vedere al emancipării.

Sforţările feministelor sunt de nepotolit. Ele sunt varianta contemporană a supliciului mitologicului Tantalus. În loc să dăruiască viaţă și dragoste potrivit firii lor, feministele își dispută feroce puterea, inclusiv puterea din Biserică [65].

Preotesele din vremurile moderne, înnebunite de trufie, își revendică în mod hulitor dreptul de a săvârși Liturghia și Sfintele Taine. Ce spectacol îngrozitor!

Toate acestea în ciuda poruncii apostolice absolute și limpezi: ,,Că Dumnezeu nu este al tulburării, ci al păcii, precum întru toate bisericile sfinților, muierile voastre în biserică să tacă; că nu li s-a dat voie lor să grăiască, ci să fie plecate, precum și legea zice. Iar de voiesc să se învețe ceva, acasă să-și întrebe pe bărbații lor; că rușine este muierilor să grăiască în biserică.” (Corinteni 1, 14, 33-35).

S-au învechit oare cuvintele de Dumnezeu insuflate marelui Apostol, sau dovedesc ele dispreț pentru femei, după cum a fost susținut de către înfumurații campioni ai drepturilor egale? Nu a spus același Apostol că: ,,Nu este Iudeu nici Elin, nu este rob nici slobod, nu este parte bărbătească nici femeiască; că voi toți unul sunteți întru Hristos Iisus.”(Galateni 3,28). Prin aceste cuvinte uimitor de simple, Apostolul nu doar că respinge ciorovăielile agasante cu privire la libertate, naționalitate și superioritate, ci mai și lămurește care este esența adevăratei egalități dintre femei și bărbați.

Atitudinea grijulie a Apostolului față de conduita femeilor în biserică nu este pricinuită doar de binecunoscutul păcat al mamei noastre Eva care l-a atras înspre păcat pe Adam, și pe urmă pe întreaga omenire înspre păcatul originar, ci și de remarcile caracteristice provocatoare de tulburare, rostite, pe cât se pare, de femei (1 Timotei  2,14). Apostolul nu putea decât să țină cont că prin fire, femeile sunt mai aplecate spre tot felul de influențe, inclusiv cele profund păcătoase și vătămătoare. Acest fenomen alcătuiește tema predominantă a întregii născociri lumești; piesele de teatru sau producțiile de cinema abordează și ele această temă.

Este de ajuns să ne îndreptăm atenția asupra celor mai recente întâmplări din sfera feminismului ecumenic, pentru a înțelege cât sunt de potrivite cuvintele Apostolului rostite acum 2000 ani.

În 4-7 noiembrie 1993, în orașul Minneapolis (USA) a avut loc faimoasa conferință feministă ,,Re-imaginarea” pentru a se ocupa de programul CMB convenit în 1988: ,,Deceniu ecumenic: Bisericile în Solidaritate cu Femeile”. Deși această conferinţă la care au participat peste două mii de femei şi câţiva bărbaţi nu a fost sponsorizată de Consiliul Ecumenic al Bisericilor, câţiva dintre membrii lui cei mai proeminenţi s-au aflat printre participanţii cei mai activi ai conferinţei.

Nefiind în stare să ne pretăm la citarea celor mai dezgustătoare hule, îndeosebi cele cu privire la Patimile Mântuitorului, și cerând iertare Domnului, considerăm că este de trebuinţă să enumerăm doar câteva detalii ale acestei conferințe feministe și câteva dizertații individuale ale unor lucrări prezentate acolo.

Astfel, femeile hulitoare participante la conferința ,,reimaginare”

– au încercat să combată dogma cu privire la Sfânta Treime;

– au făcut efortul de a discredita Sfintele Scripturi: ,,Ca femei, simțim nevoia să căutăm valori superioare celor din Biblie” a anunțat Aruna Ganadazon, membră a CMB;

– s-au închinat ,,Sofiei divine” în calitate de al treilea ipostas al Sfintei Treimi;

– au încercat să-și prezinte învățătura despre Sofia ca pe o nouă formă de Hristologie;

– au accentuat, ca fiind de o însemnătate deosebită pentru femei, recunoașterea prezenței calităților feminine în firea lui Dumnezeu sub numele de ,,Sofia”;

– au zeflemisit patimile de pe Cruce ale Domnului Iisus Hristos (prof. Dolores Williams de la ,,Seminarul teologic unificat” din orașul New York);

– au săvârșit ritualuri noi și așa zisa ,,liturghie a laptelui și mierii” în timpul căreia participantele au cântat laude către ,,dulcea” lor ,,Sofia, după chipul căreia am fost create” și prin ,,mișcările pătimașe ale trupurilor lor” au reamintit lumii despre ,,dulceața și senzualitatea ei”;

– au proclamat libertatea sexuală, inclusiv libertatea și egalitatea lesbienelor (,,preotesele” – lesbiene și-au prezentat propriile dizertații și declarații).

În acest moment vom cita pe participanta prezbiteră sud coreeană Chung Hyun Kyung care și-a câștigat o faimă scandaloasă la ce-a de-a șaptea Adunare din Canberra. ,,Biserica Creștină” – a semnalat ea – ,,este mult prea patriarhală (subordonată bărbaților); prin urmare ne-am adunat aici ca să distrugem idolatria patriarhală a Creștinismului”. Vorbind despre ,,Creștinismul” ei, Ching l-a descris ca o sinteză de concepte despre trei zeități: Kali din religia hindusă, Guan-in al budiștilor și anticul Ino al Filipinelor!…

Neținând cont de rușinea acestei conferințe feministe ,,Re-imaginarea” care a provocat o furtună de proteste și a fost etichetată drept neo-păgână, eretică și hulitoare, K. Raiser, secretarul general al CMB, a venit în sprijinul ei considerând-o ,,una dintre întrunirile cele mai ecumenice ținute vreodată în această țară (SUA) de multă vreme încoace” și s-a arătat satisfăcut să remarce că toți participanții ,,au fost de acord să își lărgească orizonturile”.

Aprecierea pozitivă a acestei conferințe din partea CMB s-a manifestat în faptul că unul dintre participanții săi activi și proiectanți al programului său, o prezbiteriană, Ann Lundy, care fusese alungată după conferință dintr-un post destul de înalt în SUA drept rezultat al indignării coreligionarilor săi prezbiterieni, a fost propusă pentru postul de secretar general adjunct al CMB și numită ulterior pe acest post [66].

Atacurile feministelor agresive asupra Creștinismului, inclusiv asupra Creștinismului Ortodox, s-a făcut simțite în mai multe țări. Bazele teoretice pentru atragerea activă a femeilor în ranguri de clerici și justificarea hirotoniei lor sunt pregătite nu doar de către heterodocși, ci și de către Bisericile ,,ortodoxe” ecumeniste, în special de Institutul Teologic din Paris (Sfântul Serghie). (pe acolo se formează actualmente ereziarhii bisericilor oficiale, inclusiv cei de pe la noi)

Prietenia ecumenistă promovează în orice fel cu putință dizolvarea frontierelor confesionale, adică distrugerea împrejmuirii Bisericii. Ecumeniștii ,,ortodocși” s-au îmbibat de înșelările neortodocșilor și s-au obișnuit cu păcatele acestora. Acest fapt reiese limpede din evoluția atitudinii Patriarhiei Moscovei cu privire la ,,preoția” femeilor. Epistola din 1976 a Sfântului Sinod al Patriarhiei Moscovei a respins cu hotărâre propunerea ecumenistă de a îngădui ,,preoția” femeilor, argumentând că în această privință, Biserica Ortodoxă este obligată să urmeze tradiției generale a Bisericii provenită de la Însuși Domnul Iisus Hristos. Epistola a subliniat faptul că  ,,istoria Bisericii nu a cunoscut nici un precedent cu femei slujind Sfintele Taine”[67]. Aceeaşi epistolă a subliniat imposibilitatea alăturării la atitudinea majorității protestante care, referindu-se la ,,preoția” femeilor, exprimându-și adesea poziția față de această chestiune în termeni seculari străini de Revelația Divină. [68].

Frecvența crescândă a adunărilor ecumenice a devenit pricina unei ,,apostazii pas cu pas” [69] de la Sfânta Tradiție ce duce drept către conslujirea menționată mai sus dintre un ,,ierarh ortodox” și o ,,preoteasă” din Vancouver. Iar de curând, un alt ierarh al Patriarhiei Moscovei, mitropolitul Antonie (Blum) de Suroj a îndrăznit să vorbească despre o temelie teoretică pentru admiterea preoției femeilor și să afirme public că nu vede nici un impediment teologic pentru hirotonirea femeilor [70]. Prin recunoașterea libertăților provocatoare ale CMB, ecumeniștii ,,ortodocși” își dau pe față disprețul față de succesiunea apostolică și în particular faţă de Taina Preoţiei.

În Biserică, toți membrii, atât femeile cât și bărbații, alcătuiesc unitatea tainică a Trupului lui Hristos. Toți sunt chemați la sfințenie, la o misiune general apostolică și la Împărăția Cerurilor. Însuşi Domnul nostru, care a întemeiat Biserica prin dumnezeiasca sa înţelepciune a prevăzut soluţia acestei probleme. Deşi au existat şi femei printre cei apropiaţi de Hristos, nici una dintre ele nu s-a aflat printre cei doisprezece Apostoli. Este cu neputinţă să crezi că aceasta a fost o simplă coincidenţă şi că Mântuitorul a făcut vreo concesie duhului vremii [71].

Și totuşi, Domnul nu le-a minimalizat în nici un fel pe femei în comparaţie cu ucenicii Săi. Dimpotrivă, unele dintre femei au fost cinstite în mod deosebit. Astfel, Hristos şi-a revelat dumnezeirea şi a predicat mântuirea către femeia păcătoasă din Samaria ai cărei locuitori erau dispreţuiţi de evrei (Ioan 4, 5-42). După Înviere, ,,minunata unanimitate” a tuturor evangheliștilor (Matei 28,1-8; Marcu 16,1-10; Luca 24,1-10; Ioan 20,11-18) dă mărturie de faptul că tocmai femeile au fost onorate să fie primele care să audă vestirea Îngerului și să-l vadă pe Hristos cel înviat. A fost voia lui Hristos ca ele să fie părtașe la taina Învierii înaintea Apostolilor. Sfintele Mironosițe au fost primele care și-au văzut Învățătorul Înviat și au fost însuflețite de incredibilul adevăr al apariției Lui în trupul cel proslăvit, ca să poată da mărturie de aceasta înaintea ucenicilor lui Hristos în vreme ce aceștia ,,plângeau și se tânguiau” (Marcu 16, 10) [72].

Cei dintâi ierarhi ai Bisericii lui Hristos au fost Sfinţii Apostoli, nu femeile. Marele Păstor, Iisus Hristos Însuşi i-a numit să vegheze turma lui Dumnezeu, să administreze Biserica, să săvârşească Sfânta Euharistie (Luca 22,18), să predice şi să boteze (Matei 28,19), să lege şi să dezlege, să ungă şi să vindece (Marcu 6,13), etc. Când hirotoneau pe diaconi (Fapte 6,6), preoţi (Fapte 14,23; Tit 1,5) şi pe episcopi (Timotei 2, 1,6), nu au hirotonit niciodată femei. Dimpotrivă, le-au învăţat pe femei să fie liniştite şi cucernice (1 Timotei 2,10-12) după cum poruncise Sfântul Apostol Pavel ,,muierile voastre în biserică să tacă” (1 Corinteni 14, 34).

Aceste recomandări apostolice cu privire la femei nu aduc în nici un fel cu ,,înapoierea”, ,,misoginismul” sau ,,desconsiderarea” care le place feministelor şi liberalilor ecleziastici să le-o reproşeze Sfinţilor Apostoli. Câtă deosebire faţă de toată această frământare la respectul paşnic arătat de Sfinţii Apostoli surorilor lor întru Hristos!

Prin implicarea unei femei într-o sferă de activitate care nu-i este obişnuită, viclenii ,,apărători” ai drepturilor și libertăților femeii o abat de fapt de la slujirea pe care i-a rezervat-o Dumnezeu în cadrul comunității creștine și a Bisericii. Iar minciunile despre ,,emanciparea” femeilor în sfera spirituală amenință să se dezvăluie în forme incomparabil mai urâte și mai dureroase în comparație cu urâciunea deja dezvăluită și morbiditatea femeilor din sfera seculară.

Prin ademenirea femeii printr-o libertate imaginară și prin noi fructe interzise, discipolii de azi ai șarpelui din vechime urmăresc neîndoios același scop cu tatăl lor – Diavolul – să nimicească în totalitate femeia.

Reperele şi argumentele ecumeniste seculare mult prea omeneşti se împotrivesc caracterului veşnic al Sfintelor Scripturi. Când au interzis femeilor să predice în biserică, Sfinţii Apostoli erau călăuziţi de raţiunea dumnezeiască, nu de cea omenească. Filosofarea pământească a liberalilor ecumenişti, vorbăria lor despre ,,înapoierea” Sfinţilor Apostoli şi ,,subjugarea” femeilor de către bărbaţi, se împotriveşte întregii Tradiţii şi istorii a Bisericii care dovedeşte cinstirea arătată femeilor – mărturisitoare ale credinţei, muceniţe şi binecuvântate care l-au proslăvit pe Dumnezeu prin sfinţenia lor. Țari, Patriarhi şi Episcopi, precum şi creştini ortodocşi de rând se roagă cu toată smerenia la fericita Xenia din Petersburg cea pelerină fără adăpost şi nebună pentru Hristos şi la celelalte sfinte femei, muceniţe şi sfinte. Oricine poate enumera sute de pilde de cinstire arătată sfintelor femei şi poate dezminţi astfel zadarnicele argumentele sociale, psihologice şi de alt fel ale ecumeniştilor.

Cel mai însemnat argument împotriva lor este pilda Maicii Domnului, smerenia și modestia pe care Ea le-a manifestat în viața Ei pământească. Preasfânta Fecioară, care a născut pe Hristos, a trăit o viață tăcută şi nepretenţioasă, nepredicând vreodată în vreo biserică, şi potrivită sfaturilor apostolilor.

Inovaţia fără precedent a moderniştilor ecleziastici care acceptă pe femei ca ,,preotese” şi chiar ,,episcopi” pretinde că, chipurile, restabileşte drepturile femeilor, pentru a le emancipa. În orice caz, iniţiatorii protestanţi ai femeilor reuşesc să combine înflăcărarea lor excesivă faţă de femei în duhul feminismului modern cu o totală desconsiderare faţă de cea de Dumnezeu aleasă, Maica Domnului Iisus Hristos. Iar aceasta – împotriva proorociei Sfântului Duh că o vor ferici toate neamurile (Luca 1,48).

Potrivit părerii mitropolitului Vitalie (Ustinov), ,,preoția” femeilor vădește o rupere totală de Sfânta Tradiție.

O „preoteasă” contemporană

Mary Ware, o femeie ,,preot” din Canada, în timpul momentelor finale ale liturghiei pe care a slujit-o la Canberra împreună cu episcopul Jon Samuel din Pakistan.

Este săvârșită o pseudo-euharistie.


[64] Guy Brouillet. „Accent aigu”. L’Analyste. Iarna 1987-88, Montreal, Quebec, pag. 94.

[65] Cu aproape o sută de ani în urmă, broșura intitulată ,,Shestvie Razrushitelia. Videnie” (Marșul distrugătorului, o arătare) a fost publicat în Rusia ca supliment al jurnalului Put’ zhizni (O cale de viață), Zaraisk, 1909. Această lucrare a fost scrisă de binecunoscutul scriitor religios Serghei Nilus, un ucenic duhovnicesc al Sfinților Stareți de la Mănăstirea Optina, și este de o însemnătate totală, potrivit Mitropolitului Vitalie, Întâi Stătătorul Bisericii Ruse din Afara Granițelor. Conținutul broșurii este de un asemenea fel încât Mitropolitul Vitalie a găsit de cuviință că este datoria lui să-i sfătuiască astfel pe cititorii ediției retipărite: ,,faceți cu evlavie semnul crucii ortodoxe ruse înainte de a citi această broșură pentru a vă păzi sufletele de orice vătămare posibilă”.

Viziunea descrisă în ,,Marșul distrugătorului” îl înfăţişează pe Lucifer (Satan) dând porunci infernale către legiunile demonilor săi. Când citeşti paginile acestui text, este ce neputinţă să nu te cutremuri la gândul că toate acestea s-au adeverit cuvânt cu cuvânt şi s-au transformat în realitatea secolului XX. Citate din această broşură îl vor ajuta pe cititor să înţeleagă acest fapt el însuşi. Unul dintre citate spune: ,,Iar Lucifer continuă: ,,vă stă înainte cea mai dificilă sarcină; fără ea nu veţi reuşi nimic, iar toate planurile noastre vor fi inutile. Oamenii au o fortăreaţă de necucerit. Este vorba despre maternitate: reînnoirea generaţiilor şi creşterea copiilor. Femeia fecioară şi femeia mamă – acest bastion de necucerit al omenirii pe care trebuie să-l aveţi tot timpul în minte şi pe care trebuie să-l atacaţi cu dibăcie şi cu mare grijă prin aluziile voastre perfide. Dacă veţi da greş în cucerirea, în îngenuncherea acestui bastion, totul va fi în zadar… fiindcă imediat ce voi vă ocupaţi de o generaţie, va creşte una nouă şi o nouă forţa se va ridica împotriva voastră. Prin femeie trebuie să cucerim omenirea în prezentul și viitorul ei, ca să o cucerim în întregime”…

Şi acest gând l-a îngrozit pe Lucifer și l-a făcut să tremure ca de o durere mare… Şi s-a cutremurat și a tremurat tot iadul… O rază de lumină pură a pătruns din înălțimea cea neatinsă precum un fulger care a străbătut iadul, izbind și risipind întunericul. I s-a amintit astfel lui Lucifer despre neputința sa zadarnică și de infinita milostivire a Creatorului. În fața căutăturii de nebun a lui Lucifer, a fulgerat în cer imaginea plină de lumină a Preasfântei Fecioare, Maica Mielului, păzitoarea neadormită și apărătoarea fecioriei și a maternității femeilor” (,,Taina fărădelegii, două revelații din 1909”) tipărită la Editura Mănăstirii, 75 E., strada 93, New York, SUA; 8011 Champagneur Ave., Montreal, Que. H3N 2K4, Canada, 1994, pag. 11).

[66] Informațiile despre conferința feministă din Minneapolis sunt preluate din jurnalul Sfântul Ciprian (publicat de Mănăstirea sfinților Ciprian și Iustina, Fili, Attica, Grecia) nr.260, mai-iunie 1994, pag.272-278. Vezi și:

Tracy Early ,,Moștenitorii Sofiei” – O singură lume, No. 195, 1994 pag. 16-18; precum și ,,Femeile ecumenice în apărarea Întrunirii în fața ,,vânătorii de vrăjitoare”, EPS, nr.7, 94.03.25’; ,,Liderii prezbiteriei critică conferința Re-imaginarea” EPS, Nr. 9, 94.04. ?; ,,Controversa Re-imaginarea impinge Biserica spre retragere oficială” EPS, No. 14, 94.06.02; Jurnalul Irenikon 1994, nr.1, pag.102; Jack Kapica ,,Metafora femeii, erezia Bărbatului” Toronto Globe and Mail , 19.3.1994; Peter Steinfeis, ,,Conceptul despre femeie al protestanților tremurători”, Dayton Daily News, 21.5.1.994, pag. 8C și 9C.

[67] Jurnalul Patriarhiei Moscovei  nr.4, 1976, pagina 9.

[68] Ibid.

[68] Ibid.

[69] Această expresie aparține arhimandritului Constantin. A se vedea cartea sa ,,Pastyrskoe bogoslovie” (Teologie Pastorală , Editura Sfântul Iov de la Poceaev, Mănăstirea Sfânta Treime, Jordanville, New York, 1960, pag, 9. În această carte, autorul cercetează procesul căderii treptate (al apostaziei) din credință care va conduce în final către Antihrist.

[70] Vezi Orthodoxos Typos, nr. 75, Atena, 29.05.1987, pag.2.

[71] Vezi Jurnalul Patriarhiei Moscovei, 1976, pag.9.

[72] Vezi protopop Alexander Turințev ,,Listok voskresnago chtenija” nr.38, publicație a Bisericii Trei Ierarhi, Paris, 1954.

Sursa

episodul anterior ………………………………………………………episodul urmator

textele din parantele apartin traducatorului

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în ecumenism, erezii, Ludmila Perepiolkina, ROCOR și etichetat , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s