Ecumenismul – o cale către pierzare de Ludmila Perepiolkina (17)-Reforma calendarului. Coruperea Bisericii Ortodoxe din Finlanda

Problema calendarului merită o atenţie aparte. Vorbind despre vremurile lui Antihrist, proorocul Daniil a profeţit că Antihrist ,,va cugeta” chiar ,,să schimbe vremile și legea” (Daniel 7,25). Această profeţie se împlineşte deja. Primirea ,,noului calendar iulian” (chipurile ,,iulian îndreptat”) de către câteva Biserici locale a dus deja la o schimbre a zilelor sărbătorilor Bisericii, care a semănat discordie în viaţa liturgică, vrajbă şi împărţiri între oameni [236].

Reforma calendarului a vătămat cu deosebire Biserica Ortodoxă finlandeză deja amintită, singura din lumea ortodoxă care a îndrăznit să facă o ruptură totală faţă de Pascalia ortodoxă [237]. Această abatere canonică a Bisericii Ortodoxe din Finlanda aduce după sine o serie de alte abateri, din cele mari şi din cele mici. După cum spune proverbul: ,,niciodată nu plouă ci se revarsă”.  Vom menţiona doar câteva. Episcopii ,,ortodocşi” din Finlanda i-au dezobişnuit demult pe enoriaşi de Spovedania de dinainte de Împărtăşanie. În bisericile lor, oricine se poate apropia liber de Sfântul Potir, nu doar fără nici o pregătire, ci mai mult, printre cei ce se împărtăşesc se pot afla creştini heterodocşi, sectari şi homosexuali; femeilor li se îngăduie să se împărtăşească cu Sfintele Taine în orice stare, iar cununiile pot fi săvârşite chiar şi în zilele oprite.

Mai mult, pentru a le face pe plac luteranilor, creştinii ,,ortodocşi” finlandezi au schimbat textele slujbelor. În timpul paracliselor (moleben în rusă), ei trec peste invocarea ,,Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!”. Arhiepiscopii Bisericii ,,Ortodoxe” finlandeze, între care răposaţii arhiepiscopi Gherman şi Pavel au ieşit în evidenţă, şi-au obişnuit enoriaşii cu schimbările permanente în ordinea slujbelor divine şi cu scurtările nemaiîntâlnite ale acestora. (Arhiepiscopul Pavel a reuşit chiar să scurteze Ectenia mică la o singură invocare: ,,Iarăşi şi iarăși…”). Asemenea scurtare extravagantă a slujbelor divine ale Bisericii Ortodoxe din Finlanda îl determină pe observatorul din afară să se refere la ea ca la o ,,biserică rapidă”, analoagă termenului american de ,,fast food”  (gustare rapidă).

Nimeni nu se mai miră în Finlanda să-i vadă pe luterani înveșmântați în stihare citind şi slujind în altarele Bisericii Ortodoxe Finlandeze; un anumit ,,preot” şi ecumenist înflăcărat şi participant la toate întrunirile ecumenice, a înveşmântat un grup de tinere fete în stihare şi le-a dus în altar.

Nevrând să rămână mai prejos în faţa fraţilor săi luterani, Biserica ortodoxă finlandeză este implicată într-o luptă activă pentru drepturile ,,minorităţilor sexuale” (pe care dealtfel, nimeni nu le-a încălcat). Numeroase publicaţii se ocupă de această chestiune. Astfel, doi arhiepiscopi locali, luteranul John Vikstroem şi ,,ortodoxul” Johannes, au participat la o dezbatere despre homosexualitatea care a căpătat de curând proporţii. Cititorii pot afla din interviul lor că amândoi arhiepiscopii se împotrivesc celor care se amestecă în vieţile personale ale sodomiţilor, refuzând să-i respecte. Arhiepiscopul Johannes şi-a încheiat în mod profanator contribuţia sa la dezbatere cu cuvintele lui Hristos: ,,Nu judeca, ca să nu fii judecat” [238].

Episcopii ,,ortodocşi” finlandezi iau parte la slujbe solemne împreună cu echivalenţii lor heterodocşi şi îi îmbrăţişează public în amvoanele bisericii, şi le îngăduie să-şi slujească propriile slujbe în bisericile ortodoxe [239]. Acestea, precum şi alte încălcări au devenit o rutină pentru ecumenişti.

Am putea continua cu o listă întreagă de exemple de despotism ecleziologic şi de ,,gândire liberă” spirituală ale acestei Biserici, care provoacă nemulţumire în rândul propriilor săi enoriaşi.

Vreme de aproape şaptezeci de ani, această biserică s-a făcut vinovată de nenumărate abateri – canonice, ecleziologice şi altele – iar acum constituie un exemplu plin de învăţăminte pentru ,,alunecarea înapoi” şi pentru ,,împietrire”. Este de la sine înţeles că Biserica Ortodoxă Finlandeză este cel mai activ avocat al mişcării ecumenice şi constituie purtătorul său ,,ortodox” de cuvânt.

Este binecunoscut faptul că ecumeniştii s-au angajat demult în reforma calendarului. Nemulţumindu-se cu bătăile de cap provocate de ,,noul calendar iulian” (aşa este numit noul calendar care ar fi calendarul iulian chipurile ,,îndreptat”) în bisericile locale, ei au de gând să urmeze pilda Bisericii Ortodoxe Finlandeze şi să schimbe Pascalia ortodoxă, în scopul unificării ortodocşilor cu heterodocşii. Aceasta va atrage după sine schimbarea sărbătorilor cu dată variabilă care sunt legate de Sfintele Paşti.

Abaterea decisivă de la rânduiala statornicită în slujbele Bisericii Ortodoxe se va realiza dacă Bisericile vor primi aşa numitul ,,calendar nou mondial”. Naţiunile Unite lucrează deja de câteva decenii la acest proiect iar ecumeniştii se silesc din răsputeri să contribuie la primirea lui. Acest nou ,,calendar internaţional” care urmăreşte fixarea tuturor datelor în anumite zile precise ale săptămânii (o lipsă de libertate de autodeternimare de origine satanică!) va elimina ultima zi a anului (ziua de 31 decembrie) din şirul zilelor săptămânii. Acest fapt va aduce un haos total în alternarea săptămânilor. Acest calendar va perturba periodicitatea săptămânii alcătuite din şapte zile care curge neîntrerupt de la facerea lumii. (pentru că, atunci când va fi adoptat, se va sări probabil peste câteva zile ale săptămânii, după cum s-a sărit peste cele 13 zile la ultima reformare a calendarului bisericesc. Închipuiţi-vă că Cezarul va zice ca mâine nu e duminică, ci e marţi, după cum au mai zis şi în 1924 că după 1 octombrie urmează 14 octombrie!)  Ca rezultat, ziua de duminicã, ziua Domnului – această sărbătorire săptămânală a Învierii Lui – va fi desfiinţată (adică o vor transforma probabil în zi lucrătoare, mutând duminica civilă în altă zi a săptămânii). Duminica va cădea în zile diferite în calendarul civil.

Această ,,schimbare a vremilor” (Daniel 7,25) va atrage după sine ,,schimbarea legii” (Daniel 7,25) în măsura în care schimbările introduse în Pascalia Ortodoxă înseamnă o încălcare a caracterului de neschimbat al canoanelor Sfintei Biserici Ortodoxe (de pildă, Canonul al Şaptelea Apostolic, Canonul Întâi al Sinodului din Antiohia, Canonul al Şaptelea al celui de-al Doilea Sinod Ecumenic, etc.) [240]

[236] Despre Noul Calendar Iulian, vezi mai în detaliu lucrarea Ludmillei Perepiolkina ,,Calendarul Iulian – o Icoană milenară a Timpului în Rusia” în jurnalul ,,Calea ortodoxă” pentru anul 1988, Jordanville, New York, SUA, 1989, pag.129-134.  A se vedea şi tabelul cu ,,Abateri de la Tipicon sub Noul Calendar Iulian”, pag. 142-144.

[237] Vezi ,,Documentele Sinoadelor Ecumenice”, publicate în traducere în limba rusă la Academia Teologică din Kazan, ediţia a doua, 1887.

[238] „Cultură ortodoxă”, Helsinki, 1994, Nr. 4, pag. 84-88.

[239] Ibid., 1993, 11.12, pag. 11.

[240] Vezi Canoanele din Cartea hotărârilor Sfinţilor Apostoli, a Sfintelor Sinoade ecumenice şi locale, şi ale Sfinţilor Părinţi (Pidalionul). Ediţia a doua completă. Publicată de Frăţia Sfântul Iov de la Poceaev din Montreal, Canada, Biserica Rusă din Afara Graniţelor, 1974.

Această samavolnică schimbare a calendarului contravine chiar si canonului Biblic de măsurare a timpului– “Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua întâi.” Facerea 1 , 5  – ori ecumenistii nou calendarişti au şters cu brutalitate din calendar 13 zile in care a fost seară si dimineată ; aviz neoteologilor care se incăpăţânează să considere schimbarea calendarului ortodox o problemă lipsită de importanţă , căci  oricum calendarul nu-i dogmă …

Considerăm că acesta este un moment potrivit să completăm capitolaşul din cartea Liudmilei cu nişte fragmente lămuritoare din cartea ,,Ortodoxia şi ecumenismul” cartea testament scrisă de părintele Serafim Alexiev şi arhimandritul Serghie Jazadjiev (a se căuta cartea editată de BOSVR şi nu cea ciuntită de oficiali )

…………………………………………………………………………………………………………………………..

Între timp, „mutarea hotarelor vechi” se produce deja şi, din nefericire, acest lucru se face cu ajutorul aşa-numiţilor ecumenişti „ortodocşi”. Satisfăcând principalele revendicări ale mişcării ecumenice, ei încalcă canoanele bisericeşti, care interzic comuniunea duhovnicească cu ereticii, adaptează, cu ajutorul reformelor calendaristice, sărbătorile ortodoxe la cele heterodoxe şi sunt gata să nesocotească și hotărârile dogmatice ale celor șapte Sinoade Ecumenice de dragul contopirii credințelor! Distrugând însă zidul despărțitor, acești temerari inovatori nu au teamă oare de amenințătoarele cuvinte ale lui Dumnezeu: „cine surpă un zid, va fi mușcat de un șarpe”(Eclez. 10, 8).

Sinodul local din Antiohia (anul 341), prin canonul 2 înlătură de la comuniune cu Biserica Ortodoxă pe toți cei care au legătură cu cei excomunicați de Biserică. Potrivit canonului adoptat de Sinodul VI Ecumenic, sunt îndepărtați de la Biserică clericii și mirenii care întrețin legături cu ereticii anatemizați. Oare creștinii ortodocși respectă astăzi această lege? Nu! Spiritul ecumenic a șters-o din conștiința celor ce simpatizează cu ecumenismul sau participă la el.  Canonul 6 al Sinodului local din Laodiceea (anul 343) oprește intrarea în lăcașul Domnului a ereticilor care stăruie în erezia lor. Iar astăzi, în timpul vizitelor ecumenice, clericii ortodocși lasă să intre în lăcașurile ortodoxe diferiți eretici și chiar îi conduc în altar!

Așadar, curata Ortodoxie cu zidul ei despărțitor și ecumenismul, care stăruie în a-i distruge, se află în contradicție reciprocă flagrantă. Noi nu putem să renunțăm la dogmele, canoanele si tradiţiile Sfintei Biserici Ortodoxe, care ne întăresc în dreapta credință, conducându-ne căatre mântuirea veşnica, pentru a prefera ecumenismul, ce ne îndepărteaza de Ortodoxie şi ne învaţă să neglijăm hotărârile dogmatice şi canonice ale Bisericii!

Vine timpul când sub influenţa ecumenismului Taina ortodoxă a Spovedaniei va fi cu totul dată uitării, şi preoţii şi mirenii îşi vor permite să se împărtşească fără a-şi curăţi mai întâi sufletul de păcate prin Taina Pocăinţei, rânduită de Dumnezeu (In. 20, 23). Aşa ceva s-a întâmplat deja în Biserica Autonomă Finlandeză, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei din Constantinopol. După Congresul nesăbuit de la Constantinopol care a introdus „noul stil calendaristic”, Biserica Finlandeză a adoptat şi „pascalia” gregoriană, pe care o urmează şi azi, constituind o excepţie în rândul Bisericilor Ortodoxe locale.

Arhiepiscopul Finlandei Pavel, influenţat, fără îndoială, de Patriarhul Athenagor, a declarat în 1971 că îngăduie mirenilor să primească Sfânta Împărtăşanie fără a se spovedi mai înainte, „dacă duhovnicii sunt de acord”. Despre acestea a scris revista ecumenică elveţiană „Internationale Kirchliche Zeitscrift”(1971, nr. 3, p. 128).

Ne întrebam: de ce s-a făcut abatere de la practica bisericească de secole, potrivit căreia trebuie să te spovedeşti neapărat înainte de Sfânta Împărtăşanie? (I Cor. 11, 28). Bineînţeles că nu de dragul creştinilor ortodocşi, căci lor li se face un „deserviciu” cu preţul încălcării hotărârilor canonice (canonul apostolic 52, canonul 102 ale Sinodului VI Ecumenic). A primi Sfânta Împărtăşanie fără a-şi cerceta conştiinţa şi a se spovedi înseamnă a se osândi pe sine însuşi, după cum spune Sf. Ap. Pavel (I Cor. 11, 27-29), şi este o degradare periculoasă a disciplinei bisericeşti a pocăinţei, degradare care îi corupe pe mireni şi preoţi. Acest fel de împărtăşire privează pe creştin de posibilitatea de a-şi curăţi inima de păcate şi a se pune epitimii, aceste mijloace binefăcătoare de tămăduire a sufletului. Prin asemenea abatere păgubitoare se nesocoteşte una din Tainele rânduite de Dumnezeu ale Sfintei Biserici Ortodoxe – Sfânta Spovedanie (Mt. 18, 18; In. 20, 23). Dând o ripostă hotărâtă, în anul următor, 1972, abaterii cu pricina, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Pimen, a spus, în cadrul unei întâlniri cu profesorii Academiei şi Seminarului de Teologie din Moscova:

 „E necesar să explicăm mai des chestiunile ce ţin de spovedanie, epitimie, de aplicarea epitimiei, despre care nu toţi şi nu totdeauna ştiu şi judecă drept” (IMP, 1972, nr. 2, p. 15). Avem certitudinea că abaterea la care ne referim a fost făcută sub influenţa Patriarhului Constantinopolului, Athenagor, în Biserica Finlandeză subordonată lui, căci el este cel care a permis împărtăşania fără spovedanie preliminară, urmârind anumite scopuri ecumenice:

1) să înlesnească participarea la inter-comuniune a acelor romano-catolici care, dorind să se împărtăşească în Biserica Ortodoxă, ar trebui să se spovedească şi, eventual, să se pocăiască în timpul spovedaniei şi să renunţe la convingerile lor catolice greşite, aăa cum se proceda dintotdeauna în asemenea cazuri;

2) ca spovedania să nu fie o piedică pentru împărtăşirea ortodoxă a protestanţilor şi sectanţilor, care îndeobşte nu recunosc, după cum ştim, Taina Spovedaniei. Iată cum Tainele ortodoxe sunt profanate, de hatârul ecumenismului! Maşinăria ecumenică este concepută atât de şiret şi subtil, încât distruge necruţător puritatea Ortodoxiei. Într-o anume Biserică locală ea subminează dogmatica Ortodoxiei, în alta loveşte în canoane, profitând adesea de conjunctura politică şi de lipsa de contacte interortodoxe bazate pe interesele Ortodoxiei, şi nu pe presiunea ecumenică. În felul acesta ecumenismul slăbeşte treptat din interior cetatea Ortodoxiei.”

După distrugerile ce le va face în unele Biserici locale, va fi convocat aşa-numitul „Marele sinod pan-ortodox”, care va „legaliza” aceste nelegiuiri şi va aproba în calitate de curs ecumenic obligatoriu abaterile săvârşite în unele Biserici locale aparte! Abaterile urmează a fi „consfinţite” de plănuitul „Sinod ecumenic pan-creştin”, care va fi organizat, neîndoielnic, sub presiunea masoneriei. De remarcat că protestanţii, care altă dată nu recunoşteau nici un fel de Sinoade Ecumenice, au început dintr-odată a vorbi despre convocarea unui sinod ecumenic al tuturor confesiunilor creştine” (propunerea teologului luteran Pannenberg) sau despre convocarea unui sinod ecumenic pancreştin (propunerea reformaţilor). Sfânta Ortodoxie este sarea lumii creştine (Mt. 5, 13). Ecumeniştii „ortodocşi” vor astăzi să înlăture sarea credinţei ortodoxe, pentru a o uni pe aceasta cu alte confesiuni. Sub influenţa noilor curente ecumenice, Bisericile Ortodoxe locale sunt duse de valurile şi purtate de vânturile ecumenismului (comp. Ef. 4, 14). Ele se clatină din temeliile lor dogmatice şi canonice, căzând pradă ispitelor timpului. „Reprezentanţii” lor oficiali – militanţii ecumenici – depun eforturi febrile pentru a aduce la îndeplinire sarcina inter-comuniunii pusă în faţa lor de ecumenismul franc-masonic. Şi obţin succese în rândul mirenilor „ortodocşi” slabi cu duhul şi chiar în rândul clericilor docşi în teologie, pentru care ideile ecumenismului şi ale C.E.B. sunt mai scumpe decât poruncile Bisericii-Mamă.

Din păcate, majoritatea iudeilor şi în general a oamenilor, necrezând adevărul (II Tes. 2, 12) şi nedorindu-şi decât bunăstare pământească, aşteaptă astăzi un salvator pământesc, care le-ar asigura „pace” şi plăceri pe pământ. Acesta se va dovedi de fapt a fi antihristul. Luând toată puterea în mâinile lui, el îi va urî de moarte pe toţi cei care nu i se vor supune, se va război cu ei, îi va prigoni şi asupri şi chiar „îşi va pune în gând să schimbe sărbătorile şi legea” (Dan 7, 25). Schimbarea sau mutarea zilelor sărbătorilor bisericeşti a şi început prin introducerea în unele Biserici locale a aşa-numitului „stil nou calendaristic”, ceea ce a provocat vrajbă şi dezbinare. Pentru unirea cu heterodocşii, pe viitor se prevede de asemenea o reformă a Pascaliei ortodoxe şi a sărbătorilor cu dată instabilă legate de ea, reformă prin care se încalcă canoanele de nestrămutat ale Sfintei Biserici Ortodoxe (de pildă, canonul 7 apostolic, canonul 1 al Sinodului din Antiohia, canonul 7 al Sinodului II Ecumenic ş.a.).

O abatere definitivă de la rânduiala de cult ortodoxă se va produce o dată cu adoptarea aşa-numitului „nou calendar mondial”, asupra căruia se lucrează de multă vreme la O.N.U., cu îngăduinţa ecumeniştilor. Adoptarea acestui calendar va declanşa un haos total, fiindcă el va exclude ziua de 31 decembrie, pentru ca toate datele să cadă pe anumite zile din săptămână, în aşa fel se va încălca numărul de şapte zile al săptămânii, care a urmat neschimbat de la facerea lumii, îşi va pierde sensul ziua de duminică ca Sărbătoare săptămânală a învierii lui Hristos. Daniel prooroceşte (7, 25) că antihristul va schimba nu numai zilele sărbătorilor, ci şi legea. Prin lege trebuie să înţelegem canoanele bisericeşti, adică legile Bisericii, după care se călăuzesc creştinii ortodocşi ca „cetăţeni ai Împărăţiei Cerului”. Canoanele bisericeşti au început a fi încălcate şi chiar nesocotite încă demult.

Dar oare nu sunt încălcate, la orice adunare ecumenică, canoanele apostolice 10, 45 şi 65, prin slujbele comune ale ecumeniştilor ortodocşi cu heterodocşi de tot soiul, chipurile, în numele „păcii”? Activiştii ecumenici se pronunţă deja făţiş împotriva canoanelor, calificându-le drept „învechite” şi chiar declarându-le, cu de la sine putere, „abrogate”. Iată cu câtă sinistră consecvenţă se înfăptuiesc planurile masonice de pregătire a omenirii pentru zidirea „celui de-al treilea templu” şi înscăunarea falsului mesia – antihristul!

sursa

episodul anterior………………………………………………………………..episodul urmator

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în ecumenism, erezii, Ludmila Perepiolkina, patriarhia Moscovei și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

20 de răspunsuri la Ecumenismul – o cale către pierzare de Ludmila Perepiolkina (17)-Reforma calendarului. Coruperea Bisericii Ortodoxe din Finlanda

  1. Daniel zice:

    Statistica este unul din domeniile mele preferate. Stiti ce ma gandeam intr-o zi, referitor la problema (non)existentei Harului in BOR?

    Presupunem (Dumnezeu sa ma ierte daca gresesc, dar sunt om si nu am cum sa stiu ceea ce doar Dumnezeu stie) ca in BOR exista Har. Dar chiar si asa, oare din 100 noi preoti BOR hirotoniti pentru parohii, este vreunul canonic? Sa va spun de ce. Pe vremea cand faceam parte din BOR, am studiat intr-o structura paralela cu Ortodoxia, numita „Facultate de Teologie”. Nu conteaza orasul, pentru ca peste tot situatia e identica.
    Ei bine, viata morala a viitorilor preoti lasa mult de dorit. Sigur ca la capitolul acesta, fiecare este in masura sa isi aleaga conduita, si nu putem arunca vina asupra Sinodului pentru ceea ce se intampla in camerele de camin ale facultatii.
    Trecem peste asta si ajungem in momentul hirotoniei. MAJORITATEA ierarhilor „inchid ochii”, desi candidatul nu e vrednic pentru a fi hirotonit (stiti la ce ma refer, nu are rost sa spurcam sufletele cititorilor nostri).
    Sa zicem ca mai raman 50 candidati feciorelnici, buni spre a fi hirotoniti. Dar din ei, cel putin 10 isi platesc hirotonia, ceea ce inseamna simonie, ceea ce inseamna ca respectivul este caterisit din start, ca si cei din categoria de mai sus.

    Mai raman 40 de preoti care au fost hirotoniti conform Canoanelor. Ei bine, dragii mei, din acestia 40, mai mult de 39 vor savarsi Sfantul Botez prin orice altceva, numai prin intreita afundare nu. Si acestia se vor caterisi, conform Sfintelor Canoane, indiferent daca vreun arhiereu lumesc isi va pune pecetea pe hotarare. Sus in cer, preotia lui este desfiintata, iar el are parte de osanda celor ce slujesc cu nevrednicie cele sfinte.

    Cu alte cuvinte, chiar de ar fi Har, slujitorii vanduti au grija sa-L alunge. Ma intreb si eu, cat ii mai lasa constiinta sa umple iadul de oameni nevinovati, care au fost „botezati” dupa moda papistaseasca; cati oameni se cred „in randul lumii”, iar ei sunt practic necununati, pentru ca slujba le-a fost facuta de un preot caterisit…

    • Stanca zice:

      foarte bine surprins ca ,,Cu alte cuvinte, chiar de ar fi Har, slujitorii vanduti au grija sa-L alunge. ”

      Daca aplici aceasta logica si la ierarhii lor, care fac mult mai multe incalcari de canoane si caderi din marturisirea de credinta ortodoxa. este limpede cum stau lucrurile in BOR.

  2. Nikolai zice:

    Vad ca ai o scanteie de ezitare cu privire la existenta harului in bor si mi se pare normal intrucat vi de acolo. Din puct de vedere obiectiv insa e clar ca aceasta „biserica” nu numai ca e lipsita de har ci se afla sub toate anatemele date impotriva ereticilor,ei au devenit eretici in toata puterea cuvantului,ca ei inseala lumea prin faptul ca par a fi ortodocsi la aratare slujind in bisericile istorice asta e altceva. Noi stim din sf. Parinti cine e ala care lucreaza cu parelnicii si naluciri. Unii eretici par a nu fi asa periculosi, un ex. putand fi trambulina de pe care se sare in ghearele ortodoxiei mondiale adica kiprianitii, in aparenta sunt blanzi si luptatori impotriva ecumenismului, in realitate au un rol f. important de a tempera pozitia radicala a traditionalistilor fata de aceasta parelnicie (oficialii), si a-i arunca in comuniune cu ei chiar pastrandu-si calendarul vechi dupa cum vedem ca sunt in grecia parohii pe stil vechi in comuniune cu ala de istambul. Asta se intampla deoarece unii pun accent doar pe calendar si nu vad in fapt erezia. De fapt, daca e sa ne uitam mai bine, vedem ca totul se bazeaza pe comuniune ca si in cazul papei: ramaneti ortodocsi numai sa-mi pomeniti numele meu la slujbele voastre. Deci atunci cand consideram ca de fapt unii ereticii nu sunt asa de periculosi incat comuniunea cu ei sa alunge harul se intampla contrariul, comuniunea cu ei provoaca serioase probleme de constiinta cunoscatorilor si ii duce la pierzare pe cei nestiutori,deci sunt mai periculosi chiar si decat iehovistii de ex. Acum Dumnezeu mai are si o relatie subiectiva cu fiecare in parte si poate din aceasta cauza unii necunoscatori vazand purtarea Lui de grija fata de toata lumea (deci si eretici) cred ca exista har si acolo.

    • Stanca zice:

      Da, asa e, Dumnezeu mai are si o relatie subiectiva cu fiecare in parte si poate din aceasta cauza unii necunoscatori vazand purtarea Lui de grija fata de toata lumea (deci si eretici) cred ca exista har si acolo. Acolo mai lucreaza doar harul proniator care ii mai poate aduce pe unii la Adevar. Doar ca ei se incapataneaza si se indaratnicesc pana-n panzele albe. E simtomatic pentru cei din ortodoxia oficiala sa fie extrem de impietriti fata de adevar si sa nege pana in panzele albe ceea ce le sade mare in fata ochilor. Dupa cum vedeti aici, http://apologeticum.wordpress.com/2011/09/30/conducerea-bisericii-ortodoxe-din-rusia-este-in-totalitate-supusa-fata-de-papa/, se intreaba doar retoric daca ceea ce se intampla nu cumva ,,e prea de tot” dar refuza sa traga concluzia evidenta din toate acestea. Si asta o fac cei dintre ei la care mai poti avea ceva asteptari.

  3. Daniel zice:

    @ Nikolai:
    Gresit. Nu am nici o ezitare. Personal, cred ca in BOR nu mai exista demult Har. Am facut demonstratia de mai sus pentru a da o replica tocmai beoristilor care se bat cu pumnul in piept ca ei sunt canonici. Oricum, pana la urma, judecatile lui Dumnezeu sunt nepatrunse pentru noi, muritorii. Chiar de ar fi Har in BOR (desi nu cred…), slujitorii actuali fac tot posibilul, indemnati de stapanii lor intunecati, sa-L alunge, prin fapte anticanonice. PUNCT. Asta am vrut sa spun, nicidecum sa „o dau cotita”.

    • Stanca zice:

      Mie mi s-a parut foarte simplu si adevarat si e do dovada exceptionala ca pana si omul simplu poate sa-si dea seama cum stau lucrurile. E nevoie de minim, de ceva putin bun simt, logica si o catehizare minima ca sa vezi toate acestea. Mie imi creste inima cand citesc asemenea ganduri. Doamne ajuta!

  4. Daniel zice:

    Tabara „antiecumenista” din BOR (ce antiteza, nu?) a fost creata la indemnul acelorasi forte oculte care au impins si Biserica oficiala in prapastia dialogului inter-religios. Si stiti de ce? Pentru a oferi iluzia unei „canonicitati” celor cu spirit inca viu (oarecum). Cu alte cuvinte, pentru a oferi celor mai rebeli din fire o iluzie a unei opozitii. Lor li se pare ca sunt mari marturisitori ai Adevarului, prin faptul ca traduc omilii ale Mitrop. Augustin si ale lui Serafim de Pireu, batandu-se cu pumnul in piept ca ei sunt ghimpele din coasta ecumenista a BOR.

    Sarmanii, cat sunt de inselati! Habar nu au ca le lipseste taman sarea si piperul. Mai au mult pana la marturisire. Ei sunt doar niste guralivi, nicidecum niste marturisitori. Il ponegresc pe Patriarhul lor in fel si chip – au ajuns sa il declare „satana”. Sincer sa fiu, desi l-am vazut in toate ipostazele necanonice posibile, dar parca cuvantul ala nu e tocmai potrivit – nu e potrivit fiindca vine din partea unor umili supusi, care in timpul liber demonstreaza impotriva ecumenismului, iar in cea mai mare parte a timpului se declara madulare ale BOR. Pai daca BOR e bolnava iar capul ei e „satana”, tu al cui ucenic esti? Ei nu vor sa inteleaga ca nici macar pe o apa limpede nu ai cum sa navighezi stand in doua barci in acelasi timp – daramite in niste ape atat de tulburi?

    „Rezistenta” lor „din interiorul BOR” este doar o inchipuire bolnava – este doar o supapa, o portita pe care venerabilii lor stapani le-au lasat-o deschisa, sa zbiere si ei la luna cat or vrea. Bietii oameni se simt multumiti si impliniti ca au mai aparat Biserica din mintea lor, iar iudele isi vad in continuare de treaba, vanzand ce a mai ramas nevandut si sapand la temelia Bisericii lui Hristos. Ii compatimesc din inima pe acesti nefericiti. Parca nici nu imi vine sa ii „decorez” cu epitete asa cum fac ei cu noi, „stilistii”. Stiti cum e – cu un muribund te porti cu compasiune.

    • Stanca zice:

      Da, si mai ales, ca sa nu le vina ideea sa plece prin alte parti. Rolul lor e sa-i tina acolo adunati si sub control pe cei mai ,,anti” sau care vor sa isi insele constiinta ca nu sunt vinovati de pacatele bisericii lor.

  5. Daniel zice:

    Lor le lipseste puterea de a se rupe de o Biserica bolnava. Sunt aidoma unui prunc ce ramane agatat de pieptul sterp al unei mame care a murit deja, sfarsind prin a muri de foame. Ma gandeam mai demult cum oare de Dumnezeu nu slobozeste ca ei sa faca act de marturisire ortodoxa pana la capat si sa paraseasca aceasta corabie in deriva, aflata in primejdia scufundarii? Duhovnicul meu mi-a spus ca pentru cei mici, adica mirenii de rand, este mai usor sa faca acest pas, pentru ca probabil nici nu au atat de multe pacate impotriva Sfantului Duh, pe cand slujitorii BOR sunt mult mai implicati in caderea Bisericii – de aceea, Dumnezeu rar (sau deloc) nu mai sloboade intoarcerea lor la Adevar.

    • Stanca zice:

      Eu ma indoiesc puternic de faptul ca sunt atata de neveninovati si de victime. Contribuie si ei destul de mult la prelungirea situatiei nefericitilor care isi lasa sufletele in mana acelor ,,ierarhi” si sunt destul de feroce cu cei care le aduc aminte de erezia ierarhilor lor si de faptul ca trebuie rupta legatura cu erezia. Nu se dau inapoi sa atace, sa jigneasca, sa mistifice, sa cenzureze si sa pacaleasca lumea ca ar mai fi vladici marturisitori pe acolo. Intr-un final, nu fac decat sa puna pumnul in gura recalcitrantilor si sa le asigure ierarhilor o cale libera spre tradarile ce urmeaza.

  6. zoro zice:

    @daniel
    te rog din suflet sa ma contactezi cit mai curind, deoarece este un slujitor din BOR care a incercat sa iasa la lumina adica sa paraseasca BOR ul si in ultimul moment l-au facut sa de-a inapoi amenintindu-l si santajindu-l , iar acum este mai derutat ca niciodata, E mare pacat de acest suflet sa se piarda, ptr ca este fff rivnitor in cele duhovnicesti.As vrea daca vrei sa vorbesti tu cu dinsul si sa-i arati tu cit mai clar in ce erezie se scalda BOR ul deoarece tu ai experienta si cuvintele necesare de a demonstra acest lucru cit mai clar. astept sa ma contactezi la email zoro.rino@yahoo.com

    • nikolai zice:

      In ce erezii se scalda bor-ul sigur ca stie si nu e necesar sa i se spuna, ceea ce e cel mai important e sa inteleaga ca nu exista comuniune cu ereticii si nici cu cei ce sunt in comuniune cu ei. Majoritatea preotilor din bor stiu ce inseamna aceasta clica de mafioti care sug din tata masoneriei (deaia sunt asa rotunzi). Am discutat cu vreo 3 preoti din bor si-mi dadeau dreptate in ceea ce spuneam,ceea ce nu pot sa inteleaga sau inteleg f. greu e ca ereticii nu pot fi pomeniti si e obligatoriu sa te desparti de ei si ca nu te poti numi ortodox apartinand unui sinod apostat pt ca apartenenta te defineste cine esti chiar daca spui ca cugeti ortodox.

  7. Daniel zice:

    @Stanca: Cand spuneam ca sunt nevinovati, ma refeream la marea masa a oamenilor simpli, cu bun-simt, care pur si simplu nu stiu ce s-a intamplat in 1924. Poate va veti mira, dar cei care au internet dar nu stiu engleza, sunt vaduviti de anumite informatii care la noi nu prea ajung sa fie traduse in limba romana. Ce sa mai vorbesc de cei care nu au internet si eventual mai locuiesc si prin vreun catun izolat de cine stie unde…

    Cat priveste situatia celor guralivi si extrem de combativi la adresa noastra, da, de acord cu tine. Ei sunt admin-ii de situri ortodoxe care mint cu nerusinare. Uite un exemplu recent: http://blog-pt-suflet.blogspot.com/2011/09/bosv-incalca-in-continuare-sfintele.html
    Acuza BOSV ca a parafat pictarea unei scene necanonice in catedrala din Slatioara. Vine un credincios de-al lor si le spune ca acea scena nu mai exista, iar in locul ei e altceva, insa ei nu sterg articolul, ci merg pe dezinformare. Mizeaza pe faptul ca daca 10 oameni citesc articolul, doar 8-9 se uita si in subsol la comment-uri. Cu aceasta ocazie, vor exista 1-2 victime dezinformate, care vor crede in continuare cele spuse in articol. Curat murdar!

    Ce sa mai spun de tomberoanele de gunoi numite razbointrucuvant.ro, saccsiv si altele? Au sa aiba plata si rasplata „vladicilor” lor. Ati observat ca fiecare blog promoveaza cate un arhiereu BOR? Marketing nemilos, ca in capitalism, ce sa ii faci… Cred ca Ortdoxia nu se mai vede nici la microscop, printre atatea reclame… 😉

  8. Ilie zice:

    Daniel dupa atata statistica si ca fost BOR-ist cum iti explici existenta sfintelor moaste intr-o Biserica fara de har? Si aici ma refer la moastele pr Ilie Lacatusu. Sunt intregi, sunt roz si bine-mirositoare! Intrebarea este valabila si pt ceilalti. Sunt sau nu sfinte moaste, moastele Pr Ilie Lacatusu?

  9. Daniel zice:

    @Ilie: NU sunt sfinte moaste, o spun cu toata convingerea. Nu aspectul este singurul criteriu de stabilire a sfinteniei, ci mai trebuie altele, care sunt chiar mai importante:
    – Marturisirea unei Ortodoxii fara prihana – ori Dumnezeu sa ma ierte, dar parintele Lacatusu a tinut calendarul nou. Numiti-ma bigot ori cum vreti voi, dar nici macar barba nu a avut. Daca nici macar atata lucru nu a marturisit, atunci cred ca la restul nici nu mai are rost sa ne referim.
    – Evlavia populara (cultul sfantului), care se naste prin savarsirea de minuni, semne si vindecari vadite, nu fantasme si relatari subiective.

    Inca ceva: Cand l-au dezgropat pe Sfantul Serafim, toata lumea a fost dezamagita sa ii afle trupul descompus pana la nivelul de schelet. Nici vorba sa fie „intregi, roz si bine-mirositoare”, dar putem contesta sfintenia unui om care practic a revolutionat duhovnicia veacului intunecarii religioase din Rusia si a schimbat atat de mult sufletele si inimile credinciosilor rusi? Cred ca la ora actuala este cel mai cinstit sfant al rusilor, poate la fel de iubit ca si Sfantul Mare Ierarh Nicolae.

    Sfantul Nectarie de Eghina – cred ca stiti relatarea – dupa cateva decenii de nestricaciune a sfintelor sale moaste, la un moment dat, prin dumnezeiasca randuiala, trupul sau a inceput sa se descompuna. Cei ce il aveau in grija, de teama, au inceput sa imparta particele din sfintele sale moaste peste tot in lume. Putem sa ii contestam sfintenia, desi la ora actuala trupul sau este impartit sub forma de oscioare in nenumarate locuri?

    Mai exista si „calugari” budisti, „mistici” hindusi si taoisti care dupa moarte raman stafiditi, ceva in genul mumiilor. Fereasca-ne Dumnezeu macar si cu mintea sa ii consideram sfinti pe acesti cetateni ai iadului!

  10. un ortodox zice:

    ilie cum sa fie sfant cineva aflat sub anateme!!! nu sti ca exista 7 motive pentru care nu putrezesc trupurile?deci tu iar incepi cu judecatile tale ca exista sfinti in toate schismele?? Ilie lacatusu daca a marturisit BOR ul care a dat lege ca anglicanii s fratii lor cum poate fi sfant/ nu poate si ti as putea sa ti dovedesc dar nu o fac pentru ca nu ai logica in ce spui,neavand logica ce vrei sa ti facem? minuni? ai legea bisericii?citeste o si ai sa vezi ca lacatusu a incakcat legea lui Dumnezeu si tu vrei sa l ai ca sfant pe un calcator de lege??

  11. un ortodox zice:

    Daniel ai dreptate caci la mine a fost practic ceea ce ai spus tu!! primul copil a fost afundat de 2 ori si al 2 lea afundat 1 data !!! nasul celui cu o afundare a ajuns cu scandal la episcop care a zis :lasa asa cu o afundare ca la judecata ii spun eu lui Dumnezeu sa l ia pe copilul tau in rai !! iti dai seama ce relatie e intre un calcator de lege si Dumnezeu?se trag de sireturi fara probleme..a fost o mare istorie cu afundarile astea ,i am intrebat de ce au facut asa si au zis ca asa au invatat la scolile din anglia!!!

  12. un ortodox zice:

    la lacatush am vazut si eu lipsa barbii dar oricum cei initori nu vad nimic in asta si ar putea sa spuna ca era span ,ca l au barbierit comunistii..dar va spun acum cu a fost cu arhicunoscut Arie:la moartea lui (Arie) erau mirosuri placute voci din cealata lume care cantau si nu l au ingropat imediat si nu era nici un semn de putrezire,l au lasat mai multe zile si se aduna norad mare sa vada minunea,atunci binecredinciosii s au dus la ierarhii binecredinciosi si le au spus ca Arie prin neputrezirea lui sminteste multimea,atunci nu stiu ce ierarhi (dar ce ierarhi erau atunci,numai facatori de minuni ….)cu aprobare de la imparat s au dus si au facut rugaciuni de dezlegare,ca trupul sa se faca tarana cum este randuiala si s au rugat o zi,noapte ,zi noapte..incontinuu 39 de zile si 39 de nopti si trupul nu se facea tarana!! cum marturiseau sfintii erau intr o situatie de incordare ca nu aveau ce sa spuna poporului,nici in a 40 zi nu s a facut trupul tarana ci abia in a 40 noapte s a cutremurat acolo pamantul ,cantecele s au transformat in tipete…dracii strigand: Arie atata am putut sa facem,mai mult nu putem rabda focul rugaciunilor…!! gasiti voi asta in vietile sfintilor si puneti o sa o citeasca si Ilie ,dar cred ca o sa munciti degeaba pentru Ilie caci are idei preconcepute,ecumeniste,grosolane..poate pe altii sa i ajute,Doamne ajuta!

  13. Pingback: Ecumenismul – o cale către pierzare de Ludmila Perepiolkina (18)-Iadul atotbatjocoritor | ortodoxul traditional

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s