Snobismul este o meteahnǎ binecunoscutǎ. Unei persoane care provine dintr-o familie ,,bunǎ’’ ȋi place sǎ se creadǎ mai bunǎ decȃt alta care provine dintr-o familie ,,proastǎ’’. Pe tot cuvȃntul ,,aristocrat’’ scrie mare snobism; el provine dintr-un termen grecesc care ȋnseamnǎ ,,mai bun’’. Existǎ desigur, ca reacție la snobismul aristocratic, și un snobism anti-aristocratic. În vremurile sovietice, a proveni dintr-o familie aristocratǎ era vǎzut ca un semn de inferioritate, de decadențǎ, ȋn timp ce originile clasei muncitoare erau apreciate.
În duminica de dinante de Nașterea lui Hristos ne amintim de obȃrșia dupǎ trup a lui Hristos. Era El de familie ,,bunǎ’’? Avea cu siguranțǎ printre strǎmoșii Sǎi pe unii dintre cei mai mari bǎrbați și femei din istorie: Noe, Avraam, David, Ioachim, Ana, Maica Domnului. Însǎ nu toți erau de aceeași sfințenie. Pȃnǎ și Preacurata Maicǎ a Domnului, care este desigur cea mai apropiatǎ dintre ȋnaintașii Sǎi, nu era cu totul liberǎ de pǎcat. A fost nevoie sǎ fie curǎțițǎ prin umbrirea ei de cǎtre Duhul Sfȃnt la Buna Vestire ȋnainte de a putea deveni Maica Cuvȃntului. De aceea Biserica Ortodoxǎ respinge dogma catolicǎ a concepției imaculate a Fecioarei Maria din pǎrinții sǎi Ioachim și Ana.
Vechiul Adam, firea umanǎ nerǎscumpǎratǎ, nu era vrednic sǎ intre ȋn ȋmpǎrǎția cerurilor, chiar de-ar fi atins starea sa cea mai bunǎ cu putințǎ. Pentru acest motiv a venit Hristos, a restaurat pe vechiul Adam și l-a ȋnnoit. Cei ce primesc aceastǎ noua fire omeneascǎ restauratǎ prin tainele Bisericii devin fiii lui Dumnezeu. Dupǎ cum zice Sfȃntul Apostol Pavel ,,Că şi Cela ce sfinţeşte şi cei ce se sfinţesc, dintru unul sunt toţi; pentru care pricină nu se ruşinează a-i numi pe dânşii fraţi… Deci, de vreme ce s-au făcut părtaşi pruncii trupului şi sângelui, şi acelaş asemenea S-au împărtăşit aceloraşi.’’ (Evrei 2.11,14)
Iatǎ obȃrșia de care sǎ fim mȃndri! Sǎ te tragi din Fiul lui Dumnezeu prin ȋmpǎrtǎșirea cu Trupul și Sȃngele Sãu ne face cu adevǎrat aristos – desigur, doar dacǎ rǎmȃnem credincioși celei mai bune pǎrți a firii noastre pe care am moștenit-o din Noul Adam și nu celei inferioare stricate de patimi și de vicii de tot felul pe care am moștenit-o de la vechiul Adam. Prin urmare, adevǎrații aristos sunt sfinții. Unii aveau origini nobile, alții proveneau din nașteri umile dupǎ trup; unii erau nǎscuți din pǎrinți sfinți, alții erau concepuți din desfrȃnare sau aveau pǎrinți rǎi. Dar toate acestea nu au nici o ȋnsemnǎtate dacǎ, primind o nouǎ naștere ,,nu din sȃnge, nici din poftǎ trupeascǎ, nici din poftǎ bǎrbǎteascǎ, ci de la Dumnezeu s-au nǎscut’’ (Ioan 1.13), ei ȋngǎduie noii lor obȃrșii sǎ-i pǎtrundǎ atȃt de desǎvȃrșit ȋn toatǎ ființa lor ȋncȃt asemǎnarea de rudenie sǎ fie de neconfundat, arǎtȃndu-se ei a fi cu adevǎrat urmași, sau ,,asemenea’’ lui Hristos.
Știința modernǎ cautǎ sǎ-L imite pe Hristos ȋn reȋnnoirea firii omenești. ,,Terapia geneticǎ’’ este trȃmbițatǎ ca nefiind altceva decȃt o cale cǎtre stadiul supraomului, cǎtre o nouǎ fire omeneascǎ fǎrǎ boli, cu o inteligențǎ sporitǎ și ȋnzestrǎri de tot felul. Savanții nǎdǎjduiesc cǎ va fi descoperitǎ poate chiar gena care provoacǎ ȋmbǎtrȃnirea și moartea. Atunci vom fi ȋntr-adevǎr ,,asemenea zeilor’’ și nemuritori. Acesta este visul ,,transumaniștilor’’ – ca și al protopǎrinților noștri, chiar dinainte de a cǎdea ȋn pǎcat și moarte.
Chiar dacǎ savanții ar putea regla fin unele dintre trǎsǎturile noastre de caracter, nu vor reuși niciodatǎ sǎ transforme un cerșetor ȋntr-un adevǎrat prinț, sǎ scoatǎ un adevǎrat aristo al spiritului din Tom, Dick sau Harry. În primul rȃnd, pentru cǎ sufletul nostru nu stǎ ȋn genele noastre. Pentru cǎ genele noastre sunt alcǎtuite din pǎmȃnt, ȋn vreme ce sufletul nostru ne-a fost insuflat de Dumnezeu, așa ȋncȃt la moarte ,,se va ȋntoarce țǎrȃna în pământ, precum a fost, și duhul se va întoarce la Dumnezeu, la cel ce l-au dat pre el.’’ (Ecleziastul 12.7). Și ȋn al doilea rȃnd pentru cǎ ,,terapia geneticǎ’’ nu poate fi niciodatǎ mai mult decȃt o ,,rearanjare’’, ca sǎ zicem așa, a elementelor alcǎtuitoare ale vechiului Adam: ea nu poate fi niciodatǎ o adevǎratǎ renaștere prin și ȋn Noul Adam. Oricȃt ar manipula savanții vechiul arbore genealogic, noua genealogie cu care vin va fi mereu una contrafǎcutǎ, decelabilǎ de ȋndatǎ de cǎtre adevǎrații genealogi.
,,Sǎ nu uitǎm niciodatǎ’’, spunea prim-ministrul britanic Benjamin Disraeli ,,cǎ totul este rasǎ…’’. Nici cǎ se putea ȋnșela mai mult! Este o ȋnșelare obișnuitǎ pentru rasa omeneascǎ sǎ gȃndeascǎ cǎ nu este una, ci este ȋmpǎrțitǎ ȋn numeroase sub-rase care se deosebesc ȋn esențǎ unele de altele, astfel ȋncȃt originea conteazǎ cu adevǎrat. Dumnezeu ȋnsǎ și-a asumat ȋntreaga fire omeneascǎ, și orice ființǎ omeneascǎ, indiferent de originea sa, poate fi acum ȋnfiatǎ ȋn familia lui Dumnezeu și oamenii pot sǎ devinǎ fii ai lui Dumnezeu și sǎ primeascǎ firea omeneascǎ desǎvȃrșitǎ. Aceasta este noua obȃrșie care este cu adevǎrat importantǎ, nu doar sub timp, ci pentru veșnicie.
9/22 Decembrie 2015 Zǎmislirea Maicii Domnului de cǎtre Sfinții Pǎrinți Ioachim și Ana
sa speculam putin. Daca a te impartasi cu Trupul si Sangele Domnului te face partas firii omenesti desavarsite, indumnezeite, a consuma carnea animalelor ce face? Te face partas firii dobitocesti, te trage in jos spre pamant. Poate ca si de aceea (si nu numai), Sfintii nu consumau deloc carne. Eu de pilda nu mi-o inchipui pe Maica Domnului consumand carne, cred ca nici macar o data. Pana la urma ce inseamna sa mananci carne? Sa mananci un cadavru, sa bagi in tine mai multa moarte.
stanca,
de carnea de pește ce spuneți?
Amintesc că Scriptura dă mărturie că Mîntuitorul și apostolii au mîncat pește de mai multe ori.
Dar de rînduielile tipiconale care vorbesc despre dezlegarea la carne ce spuneți? Sau Tipicul dezleagă creștinilor să mănînce „cadavre care bagă în ei mai multă moarte”…?
Dar de prevederile Vechiului Testament în privința mîncării cărnii ce spuneți? De berbecul încurcat cu coarnele într-un tufiș pe care l-a gătit și mîncat Avraam la indicația directă a Domnului ce spuneți?