BIOGRAFIA LUI MELETIE METAXAKIS , ARHITECTUL REFORMEI CALENDARULUI BISERICESC

1871 S-a născut Emmanuel Metaxakis

1889 este admis la şcoala bisericească Sfânta Cruce din Ierusalim, unde este coleg de şcoală cu Hrisostom Papadopoulos, viitorul arhiepiscop al Atenei, care va impune calendarul papal în biserica Greciei.

1892 Este tuns în monahism cu numele Meletie; hirotonit diacon, Îşi isprăveşte cursurile teologice şi este hirotonit preot.

1900 Patriarhul Damian al Ierusalimului îl numeşte secretar al Sfântului Sinod.

1906 În acest an, aflăm din monografia scrisă în 1967 de către masonul Alexander Zervoudakis că Meletie Metaxakis s-a întâlnit pentru prima oară cu masonii din Constantinopol.

1908 Patriarhul Damian îi izgoneşte pe Meletie Metaxakis şi pe Hrisostom Papadopoulos din Ţara Sfântă pentru ,,acţiuni împotriva Sfântului Mormânt”. Începe o colaborare deplină între Meletie şi masonii greci. El este înscris în loja Armonia.

1909 Este iniţiat în masonerie. Zervoudakis scrie: ,,După iniţiere, fratele Meletie şi-a răspândit activitatea masonică peste tot pe unde s-a dus de-a lungul întregii sale vieţi tumultoase.” (cea de-a 70-a aniversare a congresului ,,pan-ortodox” din Constantinopol, episcopul Fotie de Triadiţa, 1996, pag.13).

1910 este ales mitropolit al Kitionului în Cipru. În anii dinaintea primului război mondial demarează în New York cu succes tratativele cu reprezentanţii bisericii episcopale din America, cu intenţia de a ,,lărgi relaţiile dintre cele două biserici” (episcopul Fotie, pag. 10).

1912 este propus candidat la fotoliul de patriarh ecumenic, deşi Sfântul Sinod hotărăşte că, din punct de vedere canonic, nu poate fi înscris drept candidat.

1918 politicianul revoluţionar şi mason Elefterie Venizelos preia cu forta guvernul Greciei din mâinile monarhiei, fără alegeri. Guvernul lui îl cateriseşte în mod necanonic pe arhiepiscopul Atenei. Meletie Metaxakis vizitează Anglia, unde se angajează în tratative cu privire la uniunea / unificarea bisericii anglicane cu cea ortodoxă.

1919 Cu sprijinul dictaturii revoluţionare a lui Venizelos, Meletie Metaxakis uzurpă tronul mitropolitului Atenei. El îl recunoaşte pe Venizelos drept cârmuitor al Greciei, îl pomeneşte la Liturghie în locul monarhului. Prin urmare, Metaxakis provoacă o schismă: venizeliştii contra regaliştii, printre care se aflau şi mitropolitul Gherman al Demetriasului şi Sfântul Nectarie (de Eghina) al Pentapolisului. Metaxakis ridică problema schimbării calendarului, înfiinţează o comisie şi declară: ,,Credem că este absolut necesar să îndreptăm calendarul” (op.cit. pag.16).

17 decembrie 1921: ambasadorul grec la Washington D.C. expediază o misivă către prefectul Salonicului în care îl înştiinţează că, ,,înveşmântat, a luat parte la slujba anglicană, a îngenunchiat în rugăciune cu anglicanii, a venerat sfânta lor masă, a spus o predică, şi… i-a binecuvântat pe cei de faţă” (op.cit. pag.10). 29 decembrie: Sfântul Sinod al bisericii Greciei, condus de mitropolitul Gherman al Demetriasului, l-a caterisit pe Metaxakis pentru încălcarea legii canonice şi pentru provocarea la schismă.

22 ianuarie 1922: Cu sprijinul ministrului grec al afacerilor externe, dar fără să fie ales în mod canonic, deşi caterisit de către Sfântul Sinod al bisericii Greciei, Meletie Metaxakis este întronat patriarh ecumenic. Mitropolitul Gherman Karavangeis se jură că a primit mită pentru a-l lăsa pe Metaxakis în locul său pe tronul ecumenic, de vreme ce Metaxakis ar putea aduce 100.000 $ patriarhiei prin relaţiile sale de prietenie cu ,,episcopii” protestanţi din Anglia şi America – şi în plus, prin voinţa exprimată de Venizelos – care ceruse ca Metaxakis să fie ales patriarh.  La întronarea sa, Metaxakis spune: ,,Mă ofer să slujesc Biserica din scaunul său cel mai înalt,, să intensific pe cât e cu putinţă relaţiile cu bisericile ne-ortodoxe ale Orientului şi Occidentului şi să promovez lucrarea unificării dintre noi” (op.cit.pag.9) Metaxakis recunoaşte validitatea succesiunii anglicanilor . El întemeiază o arhiepiscopie greacă în America. Guvernul grec intervine în biserica Greciei determinând-o să ridice caterisirea lui Metaxakis în calitate de arhiepiscop al Atenei.

1923 Metaxakis recunoaşte ,,Biserica Vie” din Rusia ca fiind singura biserică ortodoxă rusă. Dr. Ivan Konzevitch scrie: ,,în mai 1922 s-a ivit o schismă (în Rusia): renovaţionismul –  aşa numita Biserică Vie, care a încercat să unească creştinătatea cu marxismul. Membrii Bisericii Vii, împreună cu Cheka (poliţia secretă comunistă) s-au războit împotriva ,,contra-revoluţiei”. Au pus mâna pe biserici şi au dărâmat mănăstirile. Despre Biserica Vie, bătrânul Nectarie (de la Optina) şi-a spus cu hotărâre părerea: ,,Nu este nici un Har acolo. Răzvrătindu-se împotriva patriarhului legitim Tihon, episcopii şi preoţii Bisericii Vii s-au lipsit ei înşişi de Har şi şi-au pierdut, după legile canonice, demnităţile arhiereşti. Din această pricină, Liturghia săvârşită de ei este o blasfemie” (Bătrânul Nectarie de la Optina, 1998, pag.209). Metaxakis convoacă congresul ,,pan-ortodox” (10 mai – 8 iunie) la care au fost de faţă doar reprezentanţi ai bisericilor Greciei, Serbiei şi României – şi bineînţeles, anglicanii: vedem aşadar că această adunare nu este nicidecum pan-ortodoxă. Metaxakis totuşi se făleşte: ,,funcţionăm ca o delegaţie a întregii Biserici” (pag.18). Congresul ,,pan-ortodox” a analizat posibilitatea aplicării următoarele ,,reforme”:

1)    Mutarea sărbătorilor marilor sfinţi în duminica cea mai apropiată, pentru a micşora numărul zilelor libere/ de odihnă

2)    Îngăduirea căsătoriei episcopilor

3)    Îngăduirea celei de-a doua căsătorii preoţilor văduvi şi diaconilor

4)    Scurtarea slujbelor Bisericii şi a posturilor

5)    Tunderea părului şi a bărbii la clerici

6)    Înlocuirea calendarului Bisericii, inclusiv Paştile urmând să devină sărbătoare cu dată neschimbătoare. În epistola sa către capii celor şapte biserici ortodoxe locale, Metaxakis a susţinut că schimbarea calendarului era absolut necesară: ,,pentru a uşura unificarea tuturor creştinilor, astfel încât toţi cei care cheamă numele Domnului să-i poată sărbători Naşterea şi Învierea în aceeaşi zi”. (pag.20).

1 iunie: clerici şi mireni, înfuriaţi de învăţăturile mincinoase ale lui Meletie Metaxakis, au organizat o adunare care s-a încheiat cu atacarea Fanarului, în scopul de a-l destitui pe Metaxakis şi de a-l izgoni din Constantinopol.

1 iulie: sub pretextul bolii, Metaxakis părăseşte Constantinopolul.

20 septembrie: se retrage din poziţia de patriarh.

1924 succesorul lui Metaxakis, Grigorie al VII-lea, impune la patriarhia ecumenică calendarul papal condamnat la nivel pan-ortodox. Colegul de şcoală şi prietenul lui Metaxakis, Hrisostom Papadopoulos, acum arhiepiscop al Atenei, impune în biserica Greciei calendarul papal condamnat condamnat la nivel pan-ortodox.

20 mai 1926: Metaxakis este confirmat patriarh al Alexandriei. El impune în patriarhia Alexandriei calendarul papal cel condamnat la nivel pan-ortodox. Sinodul comunistei Biserici Vii îi scrie: ,,Sfântul Sinod (sic) îşi aminteşte cu sincere urări de bine sprijinul moral pe care prea fericirea voastră ni l-a acordat la vremea când eraţi încă patriarh al Constantinopolului prin intrarea în comuniune cu noi în calitate de singurul organ ocârmuitor de drept al Bisericii Ortodoxe Ruse” (pag.12).

1930 Metaxakis ia parte la conferinţa anglicană de la Lambeth, pentru a înlesni realizarea uniunii cu anglicanii. Deşi grav bolnav, Metaxakis îşi oferă candidatura pentru patriarhia Ierusalimului. Mitropolitul Metodie Konostanos (d. 1967) scrie: ,,Acest surghiunit din Ţara Sfântă, din Kition, din Atena, din Constantinopol, Meletie Metaxakis, – un nestatornic, un neobosit, un suflet avid de putere, un demon rău – n-a avut scrupule, în dorinţa lui mărire, să pună mâna chiar de acolo din Alexandria pe tronul Ierusalimului.” (pag.12).

29 iulie 1935: Meletie Metaxakis moare la Zurich şi este îngropat la Cairo.

Și totuşi…

Citim în enciclica mitropoliţilor Gherman al Cicladelor şi Matei al Brestenei din 5 octombrie 1937, trimisă către toţi clericii şi credincioşii creştini ortodocşi adevăraţi: ,,îi este îngăduit (mitropolitului Hrisostom al Florinei)…, să-l numească într-un document oficial drept ‘memorabilul’ pe pricinuitorul răului distrugător de suflete, schismaticul ‘patriarh’ Meletie, drept? Pe el (Metaxakis) care, precum Veliar, a tulburat Ortodoxia şi Biserica lui Hristos îl numeşte (Hrisostom al Florinei) drept ‘memorabil’ ???”

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în ierarhi masoni și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la BIOGRAFIA LUI MELETIE METAXAKIS , ARHITECTUL REFORMEI CALENDARULUI BISERICESC

  1. Fotie zice:

    Slatioara e in comuniune cu ereticii si schismaticii ciprianiti http://kiprianismul.wordpress.com/

  2. Fotie zice:

    Desi masono-ecumenistii au schimbat calendarul,cei ce s-au rupt de Biserica din acest motiv,au cazut in schisma http://www.razbointrucuvant.ro

  3. Muritor zice:

    Memorabil poate fi si in cele rele. Adica memorabil in rele. Memorabil nu inseamna vrednic de pomenire

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s