Adevărata Ortodoxie

Istoria lumii, în general, este o luptă constantă – lupta între două principii religioase ireconciliabile – care sunt totodată şi două principii politice: teocraţia şi satanocraţia. Lupta necontenită dintre cele două a culminat cu alcătuirea celor două tabere opuse în anul 1917, la ivirea în istorie a satanocraţiei, care s-a organizat pe ruinele teocraţiei ruseşti.
Ea a fost înlăturată pentru a ajuta la răspândirea în lume a tainei fărădelegii – prin înlăturarea celui din urmă împărat ortodox uns de Dumnezeu şi iubitor de Dumnezeu. Taina fărădelegii care se lucra încă din vremea Sfinţilor Apostoli şi despre care vorbea Sfântul Apostol Pavel, a început însă cu timpul să crească, răspândindu-se în mod implacabil. De îndată ce noile ,,valori” impuse după 1917 au pătruns fie şi doar parţial în viaţa bisericii ortodoxe, în următorii 10 ani, ele s-au strecurat în inima organizaţiei sale externe, spre a elimina pe ultimul episcop evlavios şi spre a conduce Bisericile locale autocefale către apostazia de la adevăr. Acest lucru a dus la apariţia rezistenţei faţă de bisericile oficiale, bisericile căzute, rezistenţă care a devenit cunoscută sub numele de ,,Adevărata Ortodoxie” sau ,,Vechi Calendarismul” sau ,,Biserica Ortodoxă din Catacombe”, pentru a se deosebi de pseudo ortodoxie sau ,,nou-calendarism” sau ,,pantomima oficială”. Cele mai importante dintre ele au fost Biserica Ortodoxă Rusă Adevărată sau din Catacombe, Biserica Ortodoxă Adevărată sau Vechi Calendaristă din Grecia şi din România şi Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Graniţelor. Astfel, spre deosebire de unitatea externă, bogăţia şi puterea Bisericii Creştine Ortodoxe de până în anii 1914, ceea ce vedem astăzi este imaginea lor de biserici mici, persecutate şi fără susținere.

La începutul secolului XX ele au apărut prin separare, separare despre care acum se poate spune că a dus în final la realizarea ruperii totale a Bisericii Ortodoxe de aşa-numita ,,ortodoxie ecumenică” sau ,,mondială” care a pierdut legătura cu Biserica Sfinţilor Părinţi, cu Sfintele Sinoade şi cu Sfânta Tradiţie, fiind o pseudo – structură ecleziastică îmbibată cu ereziile ecumenismului, modernismului şi serghianismului. Temelia ,,ortodoxiei lumeşti” o constituie, în esenţă, o ierarhie care s-a lepădat de Hristos, şi care-i atrage pe oamenii care se consideră ortodocşi, dar care nu ştiu ce este de fapt Ortodoxia. Pentru aceşti oameni, cărora li s-a predanisit o învățătură papistașă sau protestantă care se subtituie adevăratei ecleziologii despre Sfânta Biserică, semnificaţia episcopului se reduce în primul rând la aceea a administratorului organizației bisericii sau a celui care joacă rolul unei anumite autorități care este de neatins pentru orice instanţă umană, şi în care – doar în ea ( !) – stă Biserica. Însă, potrivit cu învățătura patristică exprimată în opera Sfântului Maxim Mărturisitorul, Biserica este acolo unde ,,se mărturisește credința cea dreaptă şi mântuitoare” şi, prin urmare, în fiecare persoană care mărturiștește credinţa cea adevărată. Cu toate acestea, nu există nici o Biserică fără episcop şi atât timp cât pe pământ va exista Biserică, vor exista şi episcopi ortodocşi. Ce se poate face însă în cazul în care Biserica și-a pierdut pe episcopii săi din cauza unor motive (moartea sau ruperea de Biserică) şi nu a fost încă stabilită legătura cu Episcopii Ortodocşi din vecinătate sau vreo comuniune cu ei? În acest caz, Biserica poate să se alăture în mod temporar la un anumit episcop ortodox, care îi pomenește pe ,,toți Episcopii Ortodocși.” Astfel, de pildă, în secolul al XIII-lea, până la alegerea noului patriarh al Constantinopolului, toți călugării şi clerul Patriarhiei pomeneau în schimb în limba greacă pe ,,toți episcopii ortodocși”; iar în Italia din secolul al X-lea şi până în secolul al XVI-lea biserica a pomenit, de asemenea, numai numele unui episcop adevărat, ca unul ce reprezintă întreaga Biserică.
Adevărata Biserică Ortodoxă, care s-a separat de apostaţi, este acel lemn de esență tare care predanisește în permanenţă despre Biserica Ortodoxă şi despre Episcopul care face parte din Sfânta Tradiţie. Noi vrem să fim fii credincioşi ai Bisericii Sfinților noştri Parinti și dascăli de Ortodoxie, şi să trăim drept în biserica Sfinților Apostoli, Profeţi şi Mucenici şi Sfinţi Părinți, pentru că nu vom merge cu ,,ortodoxia” din această lume, care calcă în picioare cu neruşinare Biserica şi batjocorește învăţăturile Sfinţilor Părinți. Nu vom merge cu aşa-numitele ,,patriarhii”, cu ierarhia lor şi cu ,,păstorii” lor în piele de oaie și cu ,,turmele de fantome” care îi urmează, luând pildă sfântă îndoită – despre cum să trăim și cum să murim- de la Sfinții Părinţi care s-au împotrivit apostaţilor şi ereticilor ,,prigonitori ai adevărului, vrăjmași și iubitori de minciuni.” Fie ca Sfinții Părinți să ne fie călăuză pe calea cea împărătească a Ortodoxiei adevărate!

Câți dintre creştinii ortodocşi sunt ca aceia care au curajul să iasă dintre ereticii ecumeniști şi să se separe de comuniunea cu ei? Foarte puţini. Într-adevăr, turma lui Hristos a fost întotdeauna mică! O turmă mică. Toți cei ce au rămas ca mărturisitori drept credincioşi ai adevărului în lume sunt săraci în duh – o grămăjoară de neştiutori, neştiutorii de lege, împreună cu patimile şi cu limitele lor mintale. ,,Au doar cineva din boieri a crezut întrînsul, sau din Farisei? Ci norodul acesta, care nu ştie legea, blestemat este.” (Ioan 7.48-49). Ce este un teolog, spune-mi, a devenit el un ortodox adevărat? Ce înseamnă cu adevărat să devii un profesor la Facultatea de Ortodoxie? Câți dintre episcopii ortodocși de azi au devenit cu adevărat ortodocși? Nici un știutor și nici vreun puternic din lumea aceasta nu are dreptul să-i disprețuiască uitându-se la mica grămăjoară neștiutoare a creștinilor ortodocși pentru,,numărul lor cel mic”, pentru că ei aud strigătul clopotului așa cum este el folosit de Noe ca să cheme animalele la arcă. Patriarhia din Belgrad este în deplină conglăsuire cu ereticii ecumeniști sincretiști Atenagoras şi Dimitrie şi Bartolomeu. Vezi cât de liniştit primesc Sfânta Împărtăşanie, se căsătoresc şi se botează oamenii de valoare care locuiesc în comunităţile lor, în biserile lor mari și impunătoare! Şi uite cât de și mai mulți oameni celebri, intelectuali, preoţi, episcopi, oameni de ştiinţă, bătrâni, cărturari, farisei, avocaţi fac asemenea! Deci, ce să spun, că tot cei neștiutori sunt adevărați, şi nu sunt adevărați tocmai cei ce ştiu ortodoxie? Adevărata Ortodoxie nu poate fi doar să ştii, ci ştiu un singur lucru – că aceşti ,,neştiutori” sunt în conglăsuire cu martirii, cu mărturisitorii, cu Sfinţii Părinţi, pustnicii, mucenicii şi cu apostolii din vechime. De ce se tulbură unii de faptul că sunt puţini, iată că adevăraţii creştini au fost întotdeauna puţini. Din cauză ca sunt lipsiţi de putere? Dar iată că şi apostolii au fost neputincioşi! Lor nu le pasă că sunt fără carte, şi iată că şi Hristos a fost, de asemenea, fără carte. Ei se luptă doar pentru un singur lucru – cum să păstreze credincioşia faţă de Ortodoxie, pentru a rămâne în Biserică şi cum să intre în corabie. În ceea ce-i priveşte pe renovaţioniştii ecumenişti şi pe cadrele lor didactice care produc o astfel de o impresie atât de adânc înrădăcinată asupra ucenicilor lor şi alături de toată mulţimea lor de enoriaşi şi de călugări, şi care sunt în mod oficial „biserica” ​​care s-a răspândit peste tot în lume şi care este recunoscută de lume, le spunem împreună cu Sfântul Teodor Studitul că, pentru a fi ortodox adevărat: ,,cel ce se osteneşte să se roage lui Dumnezeu este mai mare decât miile celor care se laudă cu ştiinţa lor. Aşişderea, care dintre cei drept credincioşi nu şi-ar dori să fie cu cei puţini la număr, care se nevoiesc să-şi dobândească mântuirea urmând căii celei strâmte, şi nu cu cei mulţi care merg spre marea lor pierzare? Și nu ar vrea, cu toate acestea, să poată fi lăsat cu cei puţini pe corabie, împreună mântuit cu Noe, și nu să fie alături de întreaga mulțime a celor înnecați?”

sursa

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în adevarata ortodoxie, Biserica din catacombe și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Adevărata Ortodoxie

  1. un ortodox zice:

    dorinta de a fi cu cei multi e mai mare decat a fi cu adevarul si cum lupta e grea cei mai multi cedeaza

  2. Stanca zice:

    Mi-a placut ce zice aici Sfantul Ioan Iacob:
    Astăzi “Legea” ca şi Domnul
    De “boieri” s-a răstignit
    Iar “Învăţătorii Legii”
    Toţi aproape s-au dosit.

    Câteva “Mironosiţe”
    Ca la Patimi oarecând
    Se grăbesc “pe drumul Crucii”
    Pentru Adevărul Sfânt!

    Sunt Bisericile Sfinte
    Cari luptă în surghiun
    Şi păzesc Aşezământul
    Cu “hotarul cel străbun”.
    http://sfioaniacobhozevitul.wordpress.com/poezii-cuprins/p066_duhul_vremii/

    Si multi se fac ca nu inteleg! Este vorba defapt de o alegere constienta potrivnica Adevarului.

  3. Ilie zice:

    Cand am vazut sursa… STOC-ul schismatic! Bun articolul, dar pacat ca Pr Acachie n’a tinut cont de ce i-a spus Mitropolitul Pavel din America! Pacat…

  4. Stanca zice:

    Asta o spune cine? Si din ce perspectiva? Eu spun ca e momentul ca cei specializati in bagarea de strambe sa faca pasi si sa zburde spre alte site-uri si blog-uri si ce-or mai fi… Consider ca raspuns merita doar cine urmareste cu adevarat sa convorbeasca, nu cine vine doar cu intentia de a face monolog si de a baga strambe.

  5. Maria Cristina zice:

    Teocratia a aparut in urma razvratirii poporului evreu care a insistat sa aiba regi la fel ca popoarele din jur, in locul judecatorilor pe care Dumnezeu ii randuise pentru el. Fiind rezultatul razvratirii, teocratia nu poate fi o binecuvantare ci este mai degraba un blestem. Este specific firii omenesti sa considere ingaduinta drept binecuvantare si pe aceasta sa o ridice mai presus de Insusi Dumnezeu. Orice lucru doar permis de Dumnezeu si nu binecuvantat de El este sortit esecului, scopul ingaduintei fiind intotdeauna acela ca prin neviabilitatea ei demonstrata omul sa isi poata vedea limitele.
    Asta se intampla si cu teocratia care va fi forma de guvernare a lui Antihrist, cea prin care va fi posibil ca singurul Mesia pe care evreii si pana la urma intreaga lume il pot concepe cel pamantean si lumesc sa devina realitate.

    Poporul evreu, prin a carui calauzire a ales Dumnezeu sa-Si manifeste puterea in lume nu a fost capabil sa intelega din aceasta alegere decat ca el este sfant prin el insusi, desi Dumnezeu, i-a spus in nenumarate randuri ca el este cel mai incapatanat si mai indaratnic dintre popoare si cu alte cuvinte ca a fost ales pentru a cadea.
    Ideea de popor ales, sfant prin el insusi specific evreilor sta la baza nationalismului filetist al popoarelor ortodoxe. Cand TOATE popoarele se vor uni sub guvernarea lui Antihrist, atunci va fi evident pentru toata lumea ca singurul popor cu adevarat sfant si cu adevarat ales este poporul crestin la care natia nu conteaza asa cum spunea Sfantul Apostol Pavel* si care stie ca singurul Rege pe care il pot avea este Iisus Hristos.

    *Epistola către Coloseni a Sfântului Apostol Pavel. Capitolul 3
    10. Şi v-aţi îmbrăcat cu cel nou, care se înnoieşte, spre deplină cunoştinţă, după chipul Celui ce l-a zidit,
    11. Unde nu mai este elin şi iudeu, tăiere împrejur şi netăiere împrejur, barbar, scit, rob ori liber, ci toate şi întru toţi Hristos.

  6. Maria Cristina zice:

    Ieri, pe un post TV din Piatra Neamt „ne-a vorbit” Iustin Parvu si a facut niste afirmatii care mi se par halucinante:”Poporul nostru este sfant.”;”Romanul este sfant.”;”Suntem un popor de sfinti.”

    Intre popoarele prin care Dumnezeu prin Duhul Sfant a adus Ortodoxia in lume se pare ca poporul roman a avut un rol special si unic in consolidarea si conservarea crestinismului. Dar din pacate si astazi cand servilismul specific Rasaritului vizavi de Apus devine tot mai vizibil, poporul roman ocupa un loc aparte si in acest sens.
    Si pentru ca slugarnicia este atat de prezenta la romani in toate domeniile si la toate nivelurile se poate considera ca aceasta este o carcteristica a poporului roman si asta inseamna ca alegerea Binelui a poporului s-a facut in general, nu din convingere ci din slabiciune.

  7. marin zice:

    Iustin Parvu nu vede alta „ortodoxie”decat cea legionara ; ma tem ca nu are discernamantul necesar spre a se pronunta , mai ales daca nu vede halul in care a ajuns „poporul” roman …
    Romanii nu mai au aproape nici o legatura cu sfintenia si s-au intors impotriva celor care le-au adus margaritarul ortodoxiei .

  8. Alina zice:

    Am citit o carte de mare folos duhovnicesc, zic eu si cel mare a scris acea carte spunea ca in vremurile lui antihrist bisericile o sa fi pline de masoni si inselatori si o sa fie foarte greu sa deosebesti adevarul de minciuna, dar, spune el, in orice vreme, o sa fie o ramasita, asa cum si Dumnezeu a zis ca in Israel va fi o ramasita care nu si-a plecat genunchii inaintea lui Baal, o ramasita a oamenilor care vor pastra in inima lor credinta vie in Iisus Hristos pe care o ofera numai Biserica Ortodoxa, trairea duhovniceasca, marturisirea credintei, si acesti oameni se vor mantui ! Noi avem comoara Sfintilor Parinti, exemplul mucenicilor si ravna dupa darurile ceresti ! Dumnezeu e cu noi, cine sa ne fie impotriva ?
    „Da, Eu vin curând!” Amin! Vino, Doamne Isuse! (Apocalipsa 22:20)”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s